Sesiunea omagială “Ana Aslan – 50 de ani în Academia Română” are loc la 12 iunie 2024, în Aula Academiei Române, de la ora 10.00. Cu această ocazie, Academia Română şi Comisia Naţională a României pentru UNESCO (CNR UNESCO) omagiază remarcabila personalitate şi excelenţa rezultatelor obţinute în domeniul medical şi al cercetării ştiinţifice de Prof. Dr. Ana Aslan, la 50 de ani de la primirea ca membru titular al Academiei Române.
Medicul Ana Aslan, unul dintre pionierii gerontologiei medicale, şi-a câştigat renumele mondial prin rezultatele cercetărilor sale privind procesul de îmbătrânire, prin celebrele produse ”Gerovital H3” şi ”Aslavital”, precum şi prin crearea Institutului de Geriatrie (1952).
După absolvirea Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1922), în 1924 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema ”Cercetări asupra inervaţiei vasomotorii”, conform Dicţionarului ”Membrii Academiei Române” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
”Numai o longevitate activă reprezintă cu adevărat un succes. Cine nu ar vrea să trăiască cât mai mulţi ani fără a fi însă confruntat cu neplăcerile şi suferinţele legate de bătrâneţe? Or, tocmai în acest fel acţionează produsele noastre. Problema fundamentală în munca noastră este să redăm viaţă anilor şi ani vieţii! (…)”, spunea Ana Aslan, citată în volumul ”Dialoguri întâmplătoare despre lumea în care trăim”, autor Viorel Sălăgean (Bucureşti, 1987).
A fost medic intern la spitale din Bucureşti, în perioada 1922-1925, apoi medic cardiolog la Spitalul C.F.R. (1931-1943), şef de lucrări la Clinica Medicală a Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1940-1946), medic şi şef de secţie la Clinica Universitară a Spitalului ”Filantropia” din Bucureşti (1943-1947).
Profesor titular de medicină internă la Facultatea de Medicină din Timişoara (1945-1949), Ana Aslan a ocupat, apoi, poziţia de şef al Secţiei de Fiziologie la Institutul de Endocrinologie din Bucureşti (1949-1958), iar din 1952 până în 1988 a fost director al Institutului de Geriatrie, devenit, în 1974, Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie. Începând din 1992 acesta se numeşte Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie “Ana Aslan”. “Fondat în 1952, Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie “Ana Aslan” este primul institut din lume dedicat creării premiselor unei longevităţi active prin protejarea, menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii pacienţilor vârstnici”, indică site-ul Institutului Ana Aslan.
Ana Aslan s-a îndreptat, începând din 1949, spre studiul procesului de îmbătrânire, cercetările originale din domeniul biologiei vârstelor permiţându-i elaborarea criteriilor pentru aprecierea ritmului de îmbătrânire, cunoaşterea mecanismelor procesului de involuţie şi a fiziopatogeniei bolilor degenerative. S-a preocupat de gerontologia socială, indicând măsuri organizatorice privind crearea unui sistem de stimulare a activităţilor specifice ”vârstei a treia”. A descoperit acţiunile terapeutice de tip biotrofic ale procainei prin tratament de lungă durată, în doze mici, cu rol curativ şi profilactic. A elaborat, în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu, medicamentul ”Gerovital H3”, cu efecte profilactice şi curative asupra îmbătrânirii premature şi a bolilor legate de vârstă, demonstrând eficacitatea noului medicament în reumatism, stări depresive, arterioscleroză, maladia ”Parkinson”, regenerarea şi repigmentarea părului, vitiligo şi alte boli cronice.
“În 1956, Gerovitalul este prezentat pentru prima dată lumii medicale internaţionale la Congresul Therapiewoche de la Karlsruhe şi apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel. Din acest moment, cercetările româneşti în domeniu se impun pe plan internaţional” (https://ana-aslan.ro). ”În general, pot spune că drumul nu a fost nici uşor, nici scurt. În 1958 produsul nostru pe bază de procaină a fost omologat şi oferit la export după experienţa dobândită în cadrul tratamentelor de lungă durată efectuate pe vârstnici, în institut. La început părea o aventură. În tot ce am întreprins am avut mult curaj, multă intuiţie, dar şi şansă. Tot timpul am fost susţinută şi ajutată de oameni cu înaltă ţinută ştiinţifică, cum au fost profesorii Danielopolu şi C.I. Parhon, alături de care am lucrat mulţi ani (…)”, mărturisea Ana Aslan, citată în volumul ”Dialoguri întâmplătoare despre lumea în care trăim”.
În 1970, Ana Aslan a creat un alt produs, ”Aslavital”, lărgind aplicabilitatea terapeutică a produsului ”Gerovital H3”, cu precădere asupra îmbătrânirii sistemului nervos şi cardiovascular, asupra reducerii stărilor depresive şi a anxietăţii, asupra îmbunătăţirii memoriei, auzului, văzului, mirosului etc., iar în 1973 – ”Aslavitalul de uz infantil”, folosit în terapia copiilor cu deficienţe mintale. ”La persoanele care au urmat tratamentul profilactic cu Gerovital H3 s-a putut constata o creştere a capacităţii de muncă, a randamentului şi a rezistenţei organismului faţă de factorii de mediu dăunători, cum sunt bolile infecţioase, virozele, stress-ul sau diferite noxe.”, menţiona Ana Aslan, citată în volumul amintit.
Dintre lucrările semnate de Ana Aslan, amintim: ”Tratamentul interarterial cu procaină în artrite şi artroze” (1950, în colaborare); ”Acţiunea eutrofică şi de întinerire a procainei” (1952, în colaborare); ”Novocaina – factor entrofic şi regenerativ în tratamentul preventiv şi curativ al bătrâneţii” (1952, în colaborare); ”Action de la procaine – Gerovital H3 – au course de l’arteriosclerose experimentale chez les lapins” (1959, în colaborare); ”Une nouvelle methode pour la prophylaxie et le traitement du veillissement par la procaine (Gerovital H3)” (1961); ”Tratamiento con procaina (Gerovital H3) della poliartritis cronica evolutiva” (1961); ”Tratament cu Gerovital H3 în îmbătrânire” (1973); ”Les etats depressifs du troisieme age” (1977, în colaborare); ”Theoretical bases of Procaine Therapy – Gerovital-H3 and Aslavital in the Prophylaxis of Aging” (1980); ”Tehnica şi acţiunea tratamentului cu Gerovital H3” (1985) ş.a.
La 1 martie 1974, Ana Aslan a devenit membru titular al Academiei Române.
A fondat şi a condus, din 1980, ”Revista Română de Gerontologie şi Geriatrie”.
I-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa şi doctor emerit al Universităţii ”Braganza Paulista” din Brazilia, a fost distinsă cu ”Merrito della Repubblica” (Italia), cu Ordinul ”Palmes Academiques” (Franţa, 1974), cu medalia Institutului de Ştiinţe Medicale din New Delhi (1981), cu medalia de aur a Universităţii ”Jan Komensky” din Praga (1980), cu medalia de aur a Societăţii de Gerontologie ”J.E. Purkyne” din Praga (1981), cu premiul şi medalia ”Leon Bernard”, decernate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (1982), cu Premiul ”Marie Curie” al Academiei Mediceea din Italia (1984) etc.
Ana Aslan s-a stins din viaţă la 10 mai 1988, la Bucureşti, la vârsta de 91 de ani.
La 23 mai 2024 a avut loc evenimentul de Excelenţă “Ana Aslan – Personalitate a României în Calendarul Aniversar UNESCO al Anului 2024”, organizat de Fundaţia Ana Aslan Internaţional, în colaborare cu Comisia Naţională a României pentru UNESCO şi Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti.
Elogierea Acad. Prof. Dr. Ana Aslan este realizată în anul în care, prin includerea în calendarul aniversărilor UNESCO, toate cele 194 de state membre UNESCO au ocazia de a evidenţia realizări de notorietate internaţională, în domeniile medicale şi ştiinţifice. Este anul în care, şi prin contribuţia extraordinară a “fenomenului Ana Aslan”, diplomaţia ştiinţifică românească este din nou evidenţiată la feminin, informează comunicatul de presă al Academiei Române.
