O tendință notabilă în ultimele decenii constă în creșterea numerică a populației vârstnice, fenomen explicat prin scăderea natalității, progresele în domeniul medical și extinderea speranței de viață.
Îmbătrânirea demografică devine evidentă în special în țările dezvoltate economic, inclusiv în România, unde este accentuată de migrația tinerilor în afara țării. Cu toate acestea, există încă neînțelegeri cu privire la domeniul geriatriei, chiar și printre profesioniști, inclusiv medici.
Gerontologia – știința fondată de savanta Ana Aslan
Geriatria și gerontologia, știința fondată de Ana Aslan, a fost în centrul atenției lumii medicale la începutul lunii noiembrie, când, la Palatul Parlamentului, s-a desfășurat Congresul Național de Geriatrie și Gerontologie.
„A fost o manifestare științifică densă, cu mulți participanți și așa cum este și disciplina nostră, geriatria, cu reprezentanți de seamă din multe specialități implicate în îngrijirea pacientului vârstnic. O caracteristică importantă a geriatriei este tocmai activitatea într-o echipă multidisciplinară și integrarea într-o abordare multifuncțională a problematicii vârstnicului” , a declarat prof.dr. Gabriel Prada, președintele Societății Române de Geriatrie și Gerontologie.
Profesorul Gabriel Prada este invitatul emisunii „Dialoguri medicale”, realizată de jurnalista Rodica Sărmaș Furnea.
Prof: Dr. Gabriel Prada: Vârstnicul are o serie de particularități legate de manifestarea bolii, de răspuns la factorii de risc sau la anumite medicamente. De aceea e nevoie de o îngrijire aparte.
Este importantă abordarea multidimensională. Vârstnicul are, de obicei, mai multe boli, are o serie de comorbidități, prin urmare problematica lui nu poate fi rezolvată de o singură specialitate medicală. Astfel, e necesar să intervină mai multe specialități care să conlucreze, să schimbe informații, să ajute vârstnicul să își recâștige echilibrul anterior intervențiilor medicale. (…)
O persoană în vârstă are o manifestare silențioasă a bolilor, de multe ori atipică. De multe ori, manifestările sunt considerate „a fi normale”, fiind datorate vârstei înaintate, când de fapt pot să ascundă afecțiuni severe – nefiind zgomotoase, cu simptomatologia cu care suntem obișnuiți, sunt trecute cu vederea de familie, chiar de personalul medical, lucru care întârzie mult un diagnostic precoce.
Când ne adresăm medicului geriatru
O întrebare frecventă este la ce vârstă ar trebui să se adreseze un pacient geriatrului. Deși vârsta de pensionare, în general la 65 de ani, este un punct de referință, se subliniază că preocuparea pentru îmbătrânire și prevenirea unor boli specifice vârstnicului poate începe și mai devreme.
De asemenea, se atrage atenția asupra faptului că vârsta cronologică în ani este doar un indicator relativ. Fiecare om își parcurge propria evoluție temporală, astfel încât există variații semnificative în starea de sănătate și vitalitatea persoanelor de aceeași vârstă. În consecință, o altă perspectivă asupra rolului geriatrului ar fi că acesta nu examinează pacientul strict în funcție de vârsta menționată în actele de identitate, ci mai degrabă în funcție de evaluarea sa în timpul consultației medicale.