European Council On Foreign Relations  publică, la un an de la începerea războiului Rusiei în Ucraina, rezultatul unor anchete de opinie făcute în câteva țări, inclusiv în România, relevante pentru a înțelege nu numai contextul discuțiilor contradictorii de acum, ci și ceea ce urmează să se întâmple în viețile noastre ale tuturor.

La un an de la invazia Rusiei în Ucraina, nu există nicio îndoială că războiul reprezintă un punct de cotitură în istoria lumii. Conflictul a pus la îndoială cele mai elementare ipoteze ale europenilor cu privire la securitatea lor, a readus spectrul confruntării nucleare pe continentul lor și a perturbat economia globală, lăsând în urma sa crize energetice și alimentare.

Cu toate acestea, deși agresiunea Rusiei este un eveniment de importanță globală, oamenii din diferite părți ale lumii l-au trăit și interpretat în moduri diferite. Potrivit unui fost consilier pe probleme de securitate națională al prim-ministrului Indiei, “pentru multe părți ale globului, “un an de război în Ucraina a făcut mai puțin pentru a redefini ordinea mondială, ci mai degrabă pentru a o lăsa și mai mult în derivă, ridicând noi întrebări cu privire la modul în care pot fi abordate provocările transnaționale urgente”.” Spre deosebire de opinia din Occident, oamenii din multe țări non-occidentale par să creadă că era postbelică s-a încheiat. Aceștia nu se așteaptă ca următoarea ordine internațională să fie caracterizată de o polarizare între două blocuri conduse de Statele Unite și China; în schimb, ei văd ca fiind mai probabilă o fragmentare într-o lume multipolară.

Principalele concluzii ale unui nou sondaj global realizat în mai multe țări indică faptul că, la un an de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, SUA și aliații săi europeni și-au recăpătat unitatea și simțul obiectivului. Dar studiul relevă, de asemenea, un decalaj mare între Occident și “restul” atunci când vine vorba de rezultatele dorite pentru război și de înțelegeri diferite cu privire la motivele pentru care SUA și Europa sprijină Ucraina. Sondajul a avut loc în decembrie 2022 și ianuarie 2023 în nouă țări din UE și Marea Britanie, precum și în China, India, Turcia, Rusia și SUA (țările CITRUS, pentru a folosi prescurtarea proiectului “Europe in a Changing World” al Universității Oxford). Rezultatele sale sugerează că agresiunea Rusiei în Ucraina marchează atât consolidarea Occidentului, cât și apariția ordinii internaționale postoccidentale mult anunțate.

Opriți războiul/ câștigați războiul

Noul consens în rândul guvernelor europene este că doar o victorie ucraineană va opri războiul lui Putin. Deși un număr semnificativ de cetățeni europeni încă își doresc ca războiul să înceteze cât mai curând posibil, sondajul pare să arate o tendință clară în ultimul an de a prefera victoria Ucrainei, chiar dacă conflictul va mai dura ceva timp. În mod similar, americanii consideră că Ucraina trebuie să își recâștige teritoriul dacă se dorește asigurarea unei păci durabile.

În schimb, persoanele din țările non-occidentale posedă o preferință clară pentru ca războiul să se încheie acum – chiar dacă aceasta înseamnă că Ucraina trebuie să renunțe la teritoriu. În China, o pluralitate dintre cei chestionați (42%) sunt de acord că conflictul dintre Rusia și Ucraina trebuie să înceteze cât mai curând posibil, chiar dacă aceasta înseamnă ca Ucraina să cedeze Rusiei controlul unor zone din teritoriul său. Această dorință de a pune capăt cât mai curând războiului este și mai puternică în Turcia (48%) și India (54%). Cu toate acestea, este demn de remarcat faptul că aproape o treime dintre persoanele din aceste două țări ar prefera ca Ucraina să își recupereze întregul teritoriu, chiar dacă acest lucru înseamnă un război mai lung sau mai mulți ucraineni uciși și strămutați.

Reflectând asupra războiului, americanii și europenii sunt uniți în a crede că Rusia este un “adversar” sau un “rival”. Șaptezeci și unu la sută dintre respondenții din SUA, 77 la sută din Marea Britanie și 65 la sută din țările UE intervievate se aliniază la unul dintre acești doi termeni; ei consideră că viitorul relațiilor cu Rusia este unul de confruntare.

Ostilitatea crescândă a europenilor față de Rusia se reflectă în preferința acestora de a nu cumpăra combustibili fosili ruși, chiar dacă acest lucru ar duce la probleme de aprovizionare cu energie. Acesta este punctul de vedere predominant în fiecare dintre cele nouă țări UE intervievate, cu o medie de 55% dintre acești cetățeni europeni care îl susțin. În schimb, doar 24% dintre respondenți sunt în favoarea asigurării unei aprovizionări cu energie fără obstacole, continuând să cumpere de la Rusia.

Nu totul este despre democrație

Publicurile non-occidentale studiate diferă de cele occidentale nu numai în ceea ce privește rezultatele pe care le doresc pentru război, ci și în ceea ce cred despre motivele pentru care SUA și Europa ajută Ucraina.

Președintele Joe Biden a încadrat războiul ca fiind o luptă între democrație și autoritarism și a încercat să folosească apărarea democrației ca un strigăt de mobilizare în țară și în străinătate. În SUA, limbajul de lider al “lumii libere” a revenit. Citește textul mai departe AICI