Sorcova, obicei popular, practicat pe 1 ianuarie. Într-o comună din Neamț, cetele vesele de copii pleacă de dimineață pe ulițele satelor ca să le ureze oamenilor sănătate și prosperitate

Share

Tradiții de secole sunt păstrate și azi în Moldova, în prima zi a Anului Nou! Într-o comună din Neamț, cetele vesele de copii pleacă de dimineață pe ulițele satelor cu sorcova ca să le ureze oamenilor sănătate și prosperitate. Gazdele îi răsplătesc cu mere, colaci și bănuți pentru ca urătura să fie bine primită.

La Răucești, în Neamț, tradițiile moștenite din bătrâni sunt păstrate neschimbate de la o generație la alta. Bucuroși să îmbrace straiele populare, cei mici pornesc la drum de dimineață, pe la gospodării din sat, să le aducă urări de belșug și sănătate la început de an nou.

Gazdele întâmpină în ogradă cetele de urători ca să aibă parte de noroc și voie bună, dar și de recolte bogate. Urătorii aduc cu ei crenguțe verzi de brad pentru ca toți cei colindați să aibă peste an aceeași sănătate și vitalitate ca arborii de pe munte.

Urătorii au adus în buzunare își grâu pentru semănat, care semnifică belșug și sporul în casă.

După ce au fost răsplătiți de gazde, urătorii au plecat și la alte case ca să ducă vestea intrării în noul an până la ultimul cătun.

Motivul pentru care se merge cu Sorcova pe 1 ianuarie

În prima zi din an, se obișnuiește ca cei mici să meargă din casă în casă cu Sorcova. Acest obicei marchează noul an și, alături de Plugușor, dansul Caprei sau al Ursului, reprezintă o tradiție care se păstrează încă în preajma momentului trecerii dintre ani. Deși Sorcova este extrem de cunoscută la români, puțini cunosc de ce se merge pe 1 ianuarie cu acest colind.

Conform tradiției, acest obicei aduce prosperitate și belșug, iar cei care nu primesc colindătorii vor avea necazuri și vor fi săraci tot anul următor. 

Tradiția sorcovitului este una străveche și presupune ca cetele de copii să folosească o crenguță înmugurită de copac cu care să îi colinde pe adulți. Astăzi sorcovele sunt mai spectaculoase și se confecționează adesea dintr-un băț de care sunt împletite flori din hârtie creponată.

Sorcova nu a avut mereu aceeași versiune

Prima dintre ele pare să dateze din anul 46 î. Hr, când Anul Nou începea la 1 martie. Pe vremea aceea, se obișnuia ca cei mici să colinde casele oamenilor cu ramuri de măslin, ca simbol al păcii, ori cu lauri, simbol al onoarei. Ulterior, se foloseau pentru Sorcovă ramurile înmugurite de măr, care se puneau în apă în noaptea de Sfântul Andrei şi care, până în ziua de Sfântul Vasile când se pleca la colindat, era înflorită.

 „Sorcova vesela”, în varianta originală

Sorcova, vesela,

Să trăiți, să-mbătrâniți,

Ca un măr, ca un păr,

Ca un fir de trandafir,

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata,

Tare ca fierul,

Iute ca oțelul.

La anul și la mulți ani!

The post Sorcova, obicei popular, practicat pe 1 ianuarie. Într-o comună din Neamț, cetele vesele de copii pleacă de dimineață pe ulițele satelor ca să le ureze oamenilor sănătate și prosperitate appeared first on tvrinfo.ro.

  

Ultimile Stiri

Alte Stiri