Sărutul, celebrat în toată lumea în 6 iulie

Share

Pare a fi un simplu gest de tandreţe extrem de personal, dar de sărut s-au ocupat filosofi, istorici şi antropologi, scriitori, pictori, sculptori sau cineaşti şi este cercetat şi de filematologie, ştiinţa sărutului. Ideea unei zile dedicate sărutului aparţine britanicilor, iar Organizaţia Națiunilor Unite a stabilit o zi în care acest cel mai tandru gest să fie celebrat în toată lumea – 6 iulie.

Sărutul poate mărturisi iubirea, pasiunea, dorinţa, prietenia, încrederea, respectul, veneraţia, recunoştinţa, dar şi trădarea sau ipocrizia. Este pasional, părintesc, filial, frăţesc, prietenesc, oficial sau formal. Este legal sau interzis, e dat cu plăcere sau furat, e cerut sau chiar bine vândut.

Sărutul este modul universal în care ne putem arăta afecțiunea și indiferent unde mergem, găsim cupluri care se sărută.

100 World Kisses

Fotograful argentinian Ignacio Lehmann demonstrează acest lucru într-un proiect desfășurat pe parcursul a trei ani, care include 100 de imagini cu cupluri sărutându-se, din 12 țări și peste 20 de orașe.

Fotografiile sale prezintă toate vârstele, tipologiile, genurile, mediile și preferințele sexuale, dovedind că dragostea nu are limite. Fiecare cuplu își exprimă sentimentele în public, angajat în propria lume, în ciuda faptului că este înconjurat de alte persoane.

Se estimează că în viaţa noastră primim 25.000 de săruturi, în total petrecem câteva săptămâni din viaţă sărutându-ne, majoritatea persoanelor se apleacă spre dreapta când sărută, doua treimi dintre oameni ţin ochii închişi, iar un minut de sărutări consumă 26 de calorii.

De asemenea, se pare că bărbații care îşi sărută partenerele dimineața, înainte de a pleca la muncă, au un salariu mai mare decât cei care sar peste acest gest.

Antropologii au ajuns la concluzia că obiceiul sărutului este legat de supravieţuirea speciei, iar chimiştii şi biologii care au analizat în detaliu reacţiile chimice declanşate de sărut, afirmă fie că  ar fi echivalentul unui vaccin natural sau a unui drog  care face creierul să secrete aceiaşi neurotransmiţători ca şi în cazul în care sărim cu paraşuta, facem bungee jumping sau alergăm, fie că, dimpotrivă, ar fi un focar de boli.

Dar, dincolo de statistici, sărutul rămâne în primul rând un gest romantic şi apoi un bun remediu natural, împotriva stresului şi a ridurilor, pentru a îmbunătăţi circulaţia şi ameliora durerile. Aşa se explică de ce atunci când mamele îşi sărută copiii care se lovesc, durerea pare că începe să dispară.

Săruturi…. şi săruturi

Sărutul de veneraţie. Se pare că sărutul a fost introdus în viaţa publică de romani care sărutau statuile zeilor ca o formă de veneraţie religioasă, dar şi inelele sau robele conducătorilor, ca semn de supunere. Sărutul pe obraz era o formă de salut sau semnul oficial al încheierii unui contract. Împăratul roman Tiberius a interzis însă sărutul, în încercarea de a împiedica răspândirea unei boli numite „mentagra”, care îi desfigura pe cei afectaţi. Şi în Grecia antica, poziţia în societate dicta modul în care era permis sărutul: pe obraz sau pe gură pentru cei de acelaşi rang, împăraţilor li se sărutau picioarele, iar superiorilor li se săruta mâna. Cu un sărut pe gură se încheiau şi rugăciunile în faţa lui Dumnezeu. Obiceiul s-a păstrat până astăzi: oamenii sărută Evanghelia, crucifixul, icoanele şi moaştele sfinţilor.

Papii dădeau sărutul pământului pentru a transmite binecuvântarea lui Dumnezeu. Gestul e păstrat şi astăzi în vizitele papale. Iar, pentru sportivii învingători sărutul pământului este un semn al victoriei şi recunoştinţei.

Sărutul mirilor ca simbol al dragostei eterne îşi are originea tot la romani. În ceremoniile căsătoriilor religioase, sărutul mirilor este un simbol al uniunii spirituale, al dragostei, al armoniei şi al prosperităţii.

Sărutul eternizat în piatră sau pe pânză

Este celebră sculptura lui Auguste Rodin din 1889, „Sărutul”, şi tot celebre sunt şi „Sărutul” lui Constantin Brâncuşi din 1908 sau un alt sărut în piatră, cel al lui Antonio Canova – „Psyche şi Eros” îmbrăţişându-se şi sărutându-se.

Celebre sunt şi cele conturate în culoare, de pictori la fel de celebri: Gustav Klimt – „Sărutul” (1908), Edvard Munch – „Sărutul” (1897) Marc Chagall – „Ziua de naştere” (1915), René Magritte – „Îndrăgostiții” (1928) sau Pablo Picasso – „Sărutul” (1969).

Primul sărut de pe marele ecran a avut loc în 1896, în filmul “The Kiss”, avându-i drept protagonişti pe May Irwin şi John Rice. Filmul de doar 47 de secunde a fost realizat de inventatorul Thomas Edison şi a iscat un mare scandal la acea vreme.

Poate cel mai celebru sărut din filme este cel dintre Clark Gable şi Vivien Leigh din filmul “Pe Aripile Vântului”.

„Ai nevoie să fii sărutată. Și ai nevoie să fii sărutată des. Iar cel care te sărută, trebuie să ştie ce face”, îi spune Rhett Butler personajului Scarlett în celebra peliculă din 1939.

Se pare, însă, că, în realitate, actriţa nu ar fi fost totuşi prea încântată de sărut, din cauza dinților falşi ai lui Gable, precum şi a respiraţiei de whisky a acestuia.

Într-un alt clasic, din 1942, “Casablanca”, Rick şi Ilsa (Humphrey Bogart şi Ingrid Bergman) au parte de un ultim sărut disperat.

În Parisul lovit de război, în barul „La Belle Aurore”, unde pe fundal se aud acordurile piesei „As time goes by”, Rick o sărută şi o îmbrăţişează pe Ilsa în faţa unei ferestre deschise prin care pătrunde, agresiv, zgomotul de artilerie, semn că nemţii se apropie.

Ea se abandonează, cerându-i un ultim sărut: „Sărută-ma! Sărută-mă ca şi cum ar fi pentru ultima oară.”

Sărutul victoriei, fotografia denumită „The Kissing Sailor”, a devenit un simbol al bucuriei din Statele Unite, la sfârşitul Celui de Al Doilea Război Mondial.

La 14 august 1945 în Times Square din New York,  Alfred Eisenstaedt a surprins  sărutul dintre un  marinar şi o asistentă medicală.

Protagoniştii,  George Mendonsa şi Greta Zimmer Friedman, atunci în vârstă de 22 de ani, nu se cunoşteau, dar s-au sărutat în euforia veştii că Japonia a capitulat şi războiul lua sfârşit.

De altfel, Mendosa se afla la o întâlnire cu altă femeie, care avea să-i devină ulterior soţie şi care apare în fotografie, în fundal, privind zîmbitoare peste umărul drept al bărbatului.

Un sărut de adio la fel de emoţionant este cel din pelicula „Love Story” (1970), povestea tragică de iubire în care Oliver (Ryan O’Neal) o sărută îndurerat pe Jenny (Ali MacGraw), iubita ce-i moare apoi în braţe, răpusă de o boală necruţătoare.

Sărutul în ploaie, un alt sărut cinematografic celebru, avem în pelicula din 1961, “Mic dejun la Tiffany’s”.

Este sărutul pasional dintre frumoasa şi sofisticata Holly (Audrey Hepburn)  şi  modestul scriitor în devenire Paul (George Peppard).

Un alt sărut pasional în ploaie este cel dintre Rachel McAdams şi Ryan Gosling, în filmul din 2004 „The Notebook”, când personajele Allie şi Noah se reîntâlnesc după 7 ani.

Sărutul de Oscar, ar putea fi imaginea cinematografică memorabilă a sărutului dintre Rose (Kate Winslet) şi Jack (Leonardo DiCaprio), pe puntea Titanicului.

Filmul “Titanic“ a primit 11 premii Oscar şi 4 Globuri de Aur  şi este primul din istoria cinematografiei care a avut încasări de peste un miliard de dolari.

Sărutul lung şi pasional. Pe marele ecran, sărutul de 3 minute şi 24 de secunde din filmul din 2010, “Elena Undone“, a depăşit cu 18 secunde recordul deţinut încă din 1941 de filmul “You’re in the Army Now“ cu Jane Wyman şi Regis Toomey.

Recordul îl deţin însă tailandezii Ekkachai şi Laksana Tiranarat care, cu ocazia Zile Îndrăgostiţilor din 2013, s-au sărutat până la epuizare timp de 58 de ore, 35 de minute şi 58 de secunde.

Sărutul lor a ţinut cont de toate regilile impuse de organizatorii maratonului  şi a intrat în Guiness Book.

Sărutul dintre două femei, primul, pe marele ecran, s-a întâmplat în 1930, în filmul “Morocco“. Una dintre actriţe este celebra Marlene Dietrich, îmbrăcată într-un costum bărbătesc când sărută o altă femeie. A fost nominalizată la Oscar pentru acest rol.

Cinematografia a consemnat apoi atât de multe săruturi între femei, încât topurile celor mai celebre, abia mai ţin pasul.

Showbiz-ul internaţional a avut şi el mai multe sărururi celebre între femei, între care şi cel dintre Britney Spears şi Madonna din timpul ceremoniei premiilor MTV din 2003.

Madonna a recidivat şi nouă ani mai târziu, sărutul pasional dat unei dansatoare  în timpul turneului MDNA la Londra, a făcut din nou senzaţie.

Sărutul dintre doi bărbaţi apare  pe marele ecran abia în 1971, în filmul “Sunday Bloody Sunday“,  are în centru poveştii un triunghi amoros format dintre o femeie şi un bărbat care au o aventură cu acelaşi tânăr. A fost doar începutul.

Aproximativ 10% din populaţia planetei fie nu cunoaşte, fie nu admite sărutul, iar în unele culturi, obiceiul este înlocuit cu alte semne de afecţiune. În câteva țări asiatice, sărutul în public este interzis şi pedepsit prin lege.

Eschimoşii doar ating nasul de nasul partenerului, apoi trag aer adânc în piept şi expiră profund, pentru a savura „aroma” partenerului. În încheiere, cei doi parteneri îşi ating obrajii pentru câteva momente.

Pentru laponii din Europa nordică, sărutul este, de asemenea, tabu, în schimb, femeile şi bărbații dintr-o comunitate obişnuiesc să înoate goi împreună.

Tribul Tsonga din Africa de Sud se arată dezgustat la vederea europenilor care se sărută în faţa lor.

Au fost moment de-a lungul istoriei în care, din cauza epidemiilor care făceau sute de mii de victime, sărutul a fost interzis prin lege şi chiar pedepsit cu moartea, de exemplu în timpul epidemiilor de ciumă din secolul al XV-lea.

Dar şi acum există multe legi cel puțin ciudate cu privire la sărut. De exemplu, în statul american Indiana este interzis ca un om cu mustaţă să sărute în mod obişnuit pe cineva, iar în Connecticut este interzis ca bărbaţii să îşi sărute nevestele duminica.

Sărutul frăţesc, folosit şi între politicieni, combină într-o manieră formală gestul sărutului cu cel al îmbrăţişării. Unele opinii consideră gestul ca o actualizare permanentă a trădării lui Iuda.

În 2011, un celebru brand italian de modă a folosit sărutul într-o campanie dedicată toleranţei şi reconcilierii, numită UNHATE.

În fotografiile editate digital,  au apărut sărutându-se lideri politici şi religioşi, ca semn al reconcilerii desigur.

Se sărutau fără ură preşedintii Barack Obama şi Hugo Chavez, liderul israelian Beniamin Netanyahu şi cel palestinian Mahmoud Abbas.

Se sărutau şi liderul suprem nord-coreean Kim Jong-il cu preşedintele Coreei de Sud Myung-bak, papa Benedict al XIV-lea cu  clericul shiit Ahmed Mohamed el-Tayeb sau Angela Merkel cu Nicolas Sarkozy

Primul sărut între specii pe marele ecran a avut loc în filmul “Planeta Maimuţelor” din 1968 între Dr. Zira (Kim Stanley) şi astronautul George Taylor (Charlton Heston). Chiar şi un film SF de succes precum seria “Star Wars“ a avut parte de o porţie de… săruturi. Astfel, Han Solo (Harrison Ford) şi Prinţesa Leia (Carrie Fisher) au cedat forţei de atracţie reciproce în episodul al doilea al seriei.

Sărutul din poveşti – Albă ca Zăpada revine la viaţă sărutată de prinţ, la fel ca eroina din “Frumoasa din Pădurea Adormită“, un sărut al prinţesei transformă broscoiul în prinţ, iar sărutul lui Belle transformă bestia într-un prinţ în “Frumoasa şi Bestia”.

Cel mai simpatic sărut este, probabil, sărutul involuntar dintre Lady, o frumoasă căţeluşă cocker spaniel şi iubitul ei Trump, un câine de stradă care o salvează din ghearele unor dulăi fioroşi, din filmul de animaţie „Doamna şi Vagabondul” (1955).

Este celebră scena în care cei doi îndrăgostiţi canini iau cina împreună şi se întâlnesc într-un pupic fiindcă începuseră amândoi să mănânce din aceeaşi spaghetti.

The post Sărutul, celebrat în toată lumea în 6 iulie appeared first on tvrinfo.ro.

  

Ultimile Stiri

Alte Stiri