Început de an 2023. Ne întoarcem la bunele obiceiuri și, încercăm să regăsim drumul către sălile de expoziții, teatre, muzee, cinema. Încercăm să ne regăsim viața cea de toate zilele, noi, trăitori ai frământatului secol XXl. Un grup de artiști va expune, începând cu 17 Ianuarie a.c sub titlul “Noi și ceilalți și alte amintiri “Prisma“ grup artistic. Locul ales este Galeria “Simeza” din București .
Port un dialog cu artistul ceramist Gabriel Smoleac despre această expoziție în care el participă în grup, pentru prima oară alături de colegii: Beatrice Anghelache, Matei Avramescu, Bogdana Contraș, Vlad Iulian Fodor, Bianca Ioniță, Antonia Ionescu, Eugen Vasile Iovan, Sergiu Moise, și vreau să aflu cum “s-a născut ideea” !
- “Grupul există de câțiva ani dar abia acum s-a decis, prin vot, denumirea. Pictori, graficieni , sculptori și eu ,ceramist.
- Îl cunosc de Gabriel Smoleac , îi apreciez lucrările și vreau să știu care a fost momentul din carieră când a ales ceramica, sticla, arta monumentală și nu mă îndoiesc că e vorba de vocație dar și ceva în plus!
Gabriel Smoleac – CUB Gabriel Smoleac – Arc
- Sunt sculptor, m-am axat pe volumetrie, îmi caut încă drumul. La bază stă desenul…Există o cale pe care încă, mă străduiesc să o descopăr. Sunt încrezător și caut să descopăr “acea“ evoluție artistică, proprie fiecărui creator.
- Privind în timp, peste veacuri, spre ce perioadă te simți atras?
- O combinație între artele antice, prerenaștere și perioada modernă. Dar continui să caut, vreau să evoluez, sunt frământat chiar nemulțumit, încerc și alte forme grafice, mărturisesc, drumul e greu! E ca un joc de copil făcut de un bărbat matur. Mă intrigă și mă provoacă cu toată responsabilitatea!
Gabriel Smoleac – Introspectie
- Ai momente de revoltă când ai vrea “să sfarmi” o lucrare, să o replămădești?
- Da, dar deocamdată, nu am curaj, deși simt că există dorința, adânc ancorată în fibra ființei mele. Sunt și idei periculoase, ele te bântuie, în permanență, un vârtej năucitor, prezent, trecut, viitor! Ca artist trebuie să-ți asumi imaginea lumii, a societății în care trăiești, cu toate riscurile impuse.
Gabriel Smoleac -Apocalipticum
- Ce așteptări ai de la vernisajul din 17 ianuarie?
- E un avânt nou, un sentiment proaspăt, o recunoaștere că pot merge pe acest drum. Mă simt prins ca într-un joc care mă motivează, mă bucură cu speranța pe care o presupune orice început. Poetic vorbind? O primăvară “ghicită” în furtunile de gheață ale prezentului.
- Gabriel Smoleac, ursitoarele ti-au pus in leagăn noroc, neliniște creatoare, ai știință în a capta atenția privitorului, temele propuse sunt importante, au încărcătura artistică profundă. În lumea ta” germinează” idei îmbrăcate în porțelan, structurate în forme geometrice bine conturate, ca orice artist adevărat te dărui cu generozitate privitorului … Aștept să privesc în expoziția “Noi și ceilalți și alte amintiri “care are vernisajul săptămâna viitoare, pe 17 ianuarie, “ Cubul” alături de “Arcul”, “Pressura“ ”Apocalipticum” și nu în ultimul rând “Introspectie”. Lucrări cu un miez fierbinte, materializare în porțelan ars la 1200 de grade sau gresie provoacă la dialogul existențialist, exprimă efortul artistului modern, subtil ironic îndârjit să respingă constrângerile mascate sub abile forme de manipulare. Gabriel Smoleac, aparent se “apleacă” constrâns de geometria precisă a cubului ca să erupă spre lumină în “Arc”, neuitând că există …Pressura apocalipticului.
Gabriel Smoleaca- Pressura apocalipticului
E medic și cunoaște în profunzime anatomia ființei dar e și artist și cunoaște și descifrează meandrele sufletului. Un destin asumat sub aurora talentului.