L-am întâlnit prima oară pe artistul plastic Mihail Gavril în atelierul înțesat, cum altfel decât de suluri de pânze pictate ! Lumini și umbre în tușuri, culori revărsate pentru eternitate pe pânză, carton, piele, glaspapir, lemn. Și, stăpân, El pictorul bărbos și bonom povestind, cum altfel, decât la un pahar cu vin rubiniu din podgoriile însorite ale Moldovei. Vine din Ținutul de poveste al Focșaniului și a înființat o tabără de artă la Antilești. Străbate țara în lung și în lat, lucrează aproape fără răgaz și i-am văzut lucrările fabuloase la o expoziție la Palatul Mogoșoaia, la Palatul Parlamentului, la Muzeul Cotroceni, expuse în spații largi, generoase.
Am citit despre vernisajele lui de la Iași, Suceava, Focșani, Botoșani și din alte orașe ale României dar și din străinătate. Revine, nu ca o obsesie ci ca un gând purtat în taina sufletului, tema Hotarului Nevăzut. Dincolo de limita cerului brăzdat de nori, dincolo de efemera existență pământeană se regăsește bucuria creației din Arta artistului-creștin Mihail Gavril. Venit pe lume ca să înnobileaze inimile privitorului. Turle de locașuri sfinte, clopote, vitralii și mult albastru. Albastrul lui Mihail Gavril picurat prin pana pictorului școlit și pe lângă Voronețul păstrător al unei comori de patrimoniu. Albastru de Voroneț. In 12 Iunie “pictorul călător“ a primit la Botoșani la cea de-a lll-ediție a concursului “Teiul de aur și teiul de argint” secțiunea Arte vizuale premiul “Teiul de aur”. Manifestarea s-a numit “Premiile Eminescu pentru literatură, arte vizuale, biblioteconomie, muzică”. Justificarea juriului pentru acordarea distincției este revelatoare: “pentru complexitatea compoziției artistice și promovarea artei plastice românești în lume”.