Spre deosebire de iarna trecută, în decembrie, ianuarie sau februarie nu a existat nicio perioadă de 24 de ore în care Kievul să fi suferit o pană de curent. Însă armata rusă și-a reluat bombardamentele asupra infrastructurii civile în primăvară, când sistemul ucrainean de apărare antirachetă aeriană a fost epuizat din cauza întârzierilor în acordarea ajutorului militar occidental, scrie Novaia Gazeta Europa.
Atacurile aeriene țintite ale Rusiei au compromis deja grav capacitatea Ucrainei de a furniza energie electrică propriilor cetățeni. Chiar și după votul din martie al Uniunii Europene privind creșterea exporturilor de energie, perspectiva unei grave penurii de energie electrică până la vară planează asupra întregii țări, dacă nu se va găsi o modalitate de a crește semnificativ importurile.
Șantajul nuclear
În acest an au fost deja observate lovituri rusești țintite semnificative asupra infrastructurii energetice, iar cei care locuiesc în orașele Harkov, Krivoi Rog, Mikolaiv și Odesa, precum și cei din regiunea mai largă Dnipropetrovsk, au avut de suferit mai mult decât majoritatea. Un val deosebit de intens de lovituri aeriene desfășurate în timpul nopții, la 22 martie, a lăsat peste un milion de persoane fără energie electrică la nivel național.
Una dintre cele mai importante lovituri a fost atacul asupra centralei hidroelectrice Nipru, din sudul regiunii Zaporijjia, cel mai mare baraj din Ucraina. Două dintre cele opt rachete trase asupra instalației și-au atins țintele, distrugând jumătate din sala turbinelor centralei și provocând izbucnirea unui incendiu grav.
Situația este gravă și în al doilea oraș ucrainean, Harkov, potrivit lui Volodimir Kudrițkîi, care conduce operatorul rețelei naționale ucrainene Ukrenergo. „Inamicul a încercat să distrugă practic toate instalațiile principale care alimentează orașul cu energie electrică”, a declarat el pentru Ukrainska Pravda.
Un punct major de îngrijorare este posibilitatea unor atacuri asupra centralelor nucleare. Prin exercitarea unui „șantaj nuclear” în legătură cu centrala nucleară Zaporijjia aflată sub ocupație, Rusia încearcă să convingă Ucraina și comunitatea internațională să accepte status quo-ul actual și să pună capăt războiului în condițiile ei.
Întreruperi planificate
În Ucraina există alte trei centrale nucleare care funcționează: în regiunile Jmelnițki, Rivne și Mikolaiv, care furnizează mai mult de jumătate din energia electrică a Ucrainei și sunt vitale pentru menținerea aprovizionării cu energie electrică a țării.
Pe termen scurt, Ucraina poate rezista bazându-se pe energia nucleară și pe importurile de energie, potrivit lui Volodimir Omelcenko, de la Centrul Razumkov, un think tank neguvernamental ucrainean de politici publice. În plus, întreruperile planificate sunt susceptibile să devină o practică standard în întreaga țară pentru a raționaliza aprovizionarea cu energie, a adăugat Omelcenko.
„Dar, pe măsură ce războiul continuă, mai devreme sau mai târziu, sistemul se va prăbuși”, a avertizat Omelcenko. „Războiul este o bătălie a infrastructurii energetice. Noi țintim rafinăriile lor de petrol. Sistemul celui care va rezista va câștiga războiul”, a spus el cu nonșalanță.
Zonă-tampon
Zvonuri recente sugerează o posibilă ofensivă rusă asupra Harkovului, cu scopul de a crea o zonă-tampon între armata ucraineană și regiunea rusă Belgorod, care, mai mult decât orice alt oraș din Rusia, a resimțit efectele reale ale războiului și a fost supusă unui număr tot mai mare de atacuri cu rachete și drone în ultimele luni.
Pentru a pune bazele unei potențiale ofensive, armata rusă pare să vizeze infrastructura civilă din teritoriile din apropierea graniței, de unde și recenta creștere a loviturilor asupra Harkovului și a regiunii vecine Sumî.
Loviturile aeriene neîntrerupte, lipsa serviciilor esențiale și o pană de curent în comunicații amintesc de evenimentele din Avdiivka, un oraș bombardat de ruși luni de zile înainte de retragerea armatei ucrainene în februarie.
În afară de protejarea Belgorodului, motivația din spatele unei ofensive pare clară: Putin vrea să dețină controlul asupra Harkovului pentru a putea negocia dintr-o poziție de forță atunci când Occidentul se va decide în sfârșit să „rezolve problema ucraineană”.
Oleksandr Kovalenko, editorialist militar ucrainean pentru Grupul de Rezistență Informativă, crede că Harkovul va rămâne sub amenințare până la sfârșitul războiului.
Cu toate acestea, analiza sa asupra situației oferă, de asemenea, un licăr de speranță. Având în vedere pierderile suferite în timpul asediului Avdiivka, o ofensivă asupra Harkovului ar necesita cel puțin 500.000 de soldați complet echipați, susținuți de cel puțin 100.000-150.000 de soldați de rezervă, o cerere pe care armata rusă pur și simplu nu o poate satisface în prezent. „Nu există un astfel de număr de trupe rusești, nici măcar în teritoriile ocupate. O mobilizare la această scară într-un timp atât de scurt ar fi imposibilă”, a declarat Kovalenko.
Analist militar și ofițer în rezervă, colonelul Oleh Jdanov, este de acord cu Kovalenko. El a declarat că, în opinia sa, amenințarea unei ofensive este „aproape egală cu zero”. Potrivit acestuia, armata rusă nu pare să acumuleze trupe, ci, în schimb, construiește o linie defensivă de-a lungul graniței regiunii Belgorod cu Ucraina, similară cu seria de tranșee, câmpuri minate și puncte forte, cunoscută sub numele de Linia Surovikin, construită înaintea contraofensivei ucrainene din 2023.
Cu toate acestea, el este de acord cu președintele ucrainean Volodimir Zelensky, și anume că refugiații nu ar trebui să se întoarcă la Harkov câtă vreme al doilea oraș al Ucrainei este vulnerabil la atacurile aeriene rusești.
The post „Mai devreme sau mai târziu, sistemul se va prăbuși”. Care este scopul final al atacurilor masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina appeared first on tvrinfo.ro.