Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a avertizat, sâmbătă, că răspândirea ideologiei iliberale amenință euro, dar este o iluzie că ieșirea din zona euro ar oferi o cale mai ușoară, informează Reuters.
„Fascinaţia faţă de reţetele şi regimurile iliberale se extinde; vedem prea puţini paşi înapoi în istorie. Doar când continuăm să facem progrese, când eliberăm energiile individuale, dar şi când încurajăm echitatea socială vom salva (proiectul european) prin intermediul democraţiilor noastre, având un scop comun”, a declarat Draghi, care se află la Pisa, în Italia.
Partide anti-sistem şi adesea populiste şi-au croit drum în politica mainstream pe întregul glob în ultimii ani, punând în discuţie principiile comerţului liber, ale cooperării multilaterale şi chiar ale democraţiei, notează Reuters.
Draghi, creditat cu salvarea euro în timpul crizei din Europa, a declarat că în prezent euro nu mai este atât de rigid precum susţin unii. Deşi este prea puternic pentru unii şi prea slab pentru alţii, acest decalaj s-a redus în ultimii ani, a susţinut el.
Ce este iliberalismul
Iliberalismul este un concept politic care se referă la o abordare politică și ideologică care se abate de la principiile liberalismului clasic. În timp ce liberalismul clasic promovează valorile precum democrația liberală, statul de drept, drepturile individuale și economia de piață, iliberalismul încearcă să le submineze sau să le modifice într-un fel.
Iliberalismul poate lua mai multe forme și poate fi influențat de contextul politic și cultural specific al unei țări. Aici sunt câteva caracteristici comune ale iliberalismului:
- Concentrarea puterii: Regimurile iliberale tind să concentreze puterea în mâinile unui lider sau unui partid politic, adesea în detrimentul separației puterilor și a contrabalanselor instituționale.
- Reducerea democrației: În loc să promoveze o democrație pluralistă și participativă, iliberalismul poate restrânge libertatea presei, controlul opoziției politice și suprimarea societății civile.
- Conservatorism social: Iliberalismul poate susține valorile sociale și culturale conservatoare, inclusiv poziții anti-LGBTQ+, restricții asupra avortului și promovarea unor tradiții și valori tradiționale.
- Naționalism și anti-globalism: Iliberalismul poate promova un naționalism exagerat și o retorică anti-globalistă, respingând cooperarea internațională și acordurile internaționale.
- Economie controlată de stat: În unele cazuri, iliberalismul poate implica intervenții semnificative ale statului în economie și restricții asupra pieței libere.
Un exemplu notoriu de iliberalism poate fi observat în politica guvernului din Ungaria condus de Viktor Orban, care a fost criticat pentru restricționarea puterilor judecătorești, controlul asupra mass-media și promovarea unei agende conservatoare sociale.
Este important să subliniem că iliberalismul poate varia în intensitate și în formă de la o țară la alta, iar interpretările pot fi subiective. Unii pot vedea anumite politici ca fiind iliberale, în timp ce alții pot argumenta că ele sunt legitime într-un anumit context politic.