Schimbările legislative in materie de antidrog fara a fi făcute in cel mai analitic si cerebral mod pot aduce mari prejudicii si deservicii societății sub multe aspecte, se menționează în scrisoarea deschisă adresată de Federația Neguvernamentală Antidrog, semnată de președintele organizației, Gigel Lazăr.
Redăm mai jos textul integral:
Stimate domnule presedinte al Republicii, Klaus Iohannis
Stimata doamna presedinta – Senatul Romaniei, Alina Gorghiu
Stimate domnule presedinte – Camera Deputatilor, Marcel Ciolacu
Stimate domnule prim ministru – Guvernul Romaniei, Ionel Ciuca
Stimate domnule ministru al afacerilor interne, Lucian Bode
Stimate domnule secretar general al Guvernului, Marian NEACSU
Spre informare Agentia Nationala Antidrog – doamna director imp. cms. sef Ramona DABIJA
Excelentele voastre,
Scrisoare deschisa
Schimbarile legislative in materie de antidrog fara a fi facute in cel mai analitic si cerebral mod pot aduce mari prejudicii si deservicii societatii sub multe aspecte.
Prevalentele la consumul de droguri au crescut in Romania de la 1.4 in 2006 la 10.6 in 2019 nu din cauza faptului ca documentele strategice nu au fost eficiente ca si concept, ci pentru ca ele nu au fost aplicate de nici o autoritate responsabila cu implementarea Strategiei si Planurilor de Actiune ( ministere, autoritati ale administratiei publice centrale si locale) ceea ce trebuie sa dea de gandit Parlamentului si Guvernului Romaniei.
Impardonabil cresterea pedepselor pentru traficul de droguri este o masura salutara dar din pacate gresit abordata si neparticularizata concret/corect prin prevederile legale actuale. Situatiile practice identificate de Interpol sau Europol au aratat ca intotdeauna capul/capii retelelor de traficanti folosesc de cele mai multe ori consumatori dependenti ca si carausi si de aici apar situatiile grave cand prin legislatie distrugem vieti, destine prin condamnarea ultimei verigi dintr-un complex de retea infractionala si de prea putine ori capii retelelor. Nu mai vorbim de intentia de condamnare pentru detinerea de droguri in vederea consumului propriu, proiect de lege ce nu identifica separat situatiile in care pot fi condamnati consumatorii ( conducere sub influenta drogurilor fiind un exemplu)
Coercitia penala trebuie armonizata cu prevenirea, tratamentul, consilierea.
Romania din pacate nu are un sistem national de tratament integrat a dependentei, cu exceptia tratamentului cu metadona pentru consumatorii de heroina. Nu putem spune ca sunt prea multe alternative in acest moment, psihologi specializati, clinici de profil etc. La modul concret, conform ultimului raport al EMCDDA(2019) acel 16.7 % consumatori segment de varsta 15-35 ani inseamna matematic peste 600.000 consumatori si de aici apare ingrijorarea noastra legitima, ce facem in conditiile in care sa spunem un procent minim de 5 % devin dependenti? Avem ca stat pentru 30.000 consumatori capacitatea de tratarea a acestora, avem atatia psihologi pentru postcura, programe de reinsertie sociala si profesionala sau conform proiectului de lege ii condamnam la inchisoare pur si simplu si am scapat de ei si asta doar in cazul potentialilor dependenti? Dar cum vom condamna pe cei 600.000 de consumatori ce detin droguri in vederea consumului propriu, pe rand, in masa, unde ii ducem? Financiar pe piata neagra cei 600.000 consumatori impartiti pe grupele de substante precum canabinoizi, amfetamine, metamfetamine, SNPP, cocaina, heroina inseamna o cifra de afaceri de peste 1,6 miliarde euro/an in masa monetara in numerar tinand cont de preturile pietei ( si vorbim doar de cifrele oficiale), cifra este calculata pe baza ritmicitatii consumului minim. Cum poate circula o suma de peste 8 miliarde lei numerar intr-o tara ca Romania fara ca nimeni sa stie? Investitiile statului roman in programele de prevenire antidrog in ultimii 12 ani la mod real prin Programul de Interes National reprezinta 80.000 euro desi pe hartie sau alocat cca 4 milioane euro in acesti ani si am sa fac compratie cu Portugalia ce are o populatie la jumatatea celei din Romania si unde pentru prevenire se aloca peste 10 milioane euro doar pe prevenirea antidrog. De ce legislativul nu modifica componentele legilor privind taxa jocurile de noroc si taxa pe viciu pentru dezvoltarea capacitatii de prevenire si sistem integrat de tratament pentru consumatorii de droguri, alcool, tutun asa cum programele specifice sunt finantate din aceste resurse in toata UE?
Ramanem in aceiasi gresita paradigma ca antidrogul in totalitatea sa, trebuie sa fie la Ministerul Afacerilor Interne, neintelegend nici dupa 17 ani de la momentul aderarii la UE ca sunt componente distincte. Combaterea la ministerele de forta si prevenirea, evaluarea, consilierea in segmentul civil. Mai concret o Agentiei Nationala Antidrog supla ca si personal (maxim 100 angajati la nivel national) generatoare de programe si proiecte, studii stiintifice privind fenomenul dar care sa si monitorizeze implementarea Strategiei guvernamentale, Centre Regionale si ce sa functioneze fie in subordinea premierului prin SGG fie in subordinea Parlamentului. Aveti un exemplu prin Agentia Nationala Anti-doping in acest sens, Agentie cu mult mai putine responsabilitati fata de Agentia Nationala Antidrog.
Este atributul exclusiv a statului membru UE cum isi organizeaza institutiile ce sa functioneze in beneficiul public dar tot statul prin exponentialii sai isi asuma si esecul atat la nivel politic cat si personal ca decidenti prin functia publica ce o detine. Opinati ca 4 rapoarte consecutive de crestere a prevalentelor elaborate de EMCDDA din perioada 2005-2019 nu sunt suficiente pentru a intelege gresita pozitionare a segementului de consiliere la o Agentie ce tine de un minister de forta? La mod concret, prin modificarile legislative privind condamnarea consumatorilor de droguri ca si parinti daca ati avea copilul consumator mergeti la Ministerul Afacerilor Interne unde x ofiter de politie sau cadrul civil angajat al MAI vine si va spune ca se ocupa de consilierea copilul dumneavoastra? Si nu ca specialistii Agenitie nu ar fi competenti profesional, este vorba de perceptia publica, iar institutiile statului sunt create sa functioneze in serviciul public si nu sa fie create pentru a exista locuri de munca pur si simplu. Nu va intrebati de ce MAI este accesat de parinti pentru consilierea copiilor sau direct de consumatori intr-un numar foarte redus raportat la nivelul de consumatori? Este un non sens a legislatie? Nimic din legislatia interna nu are perspectiva in acest moment de reducere a consumului de droguri daca conceptul este pastrat.
Propunerile FNA
Reorganizarea Agentiei de urgenta prin OUG, prin trecerea acesteia la statutul de Agentiei in SGG sau Parlament si nu directie in cadrul MAI este solutia ideala, finantarea integrala a programelor nationale de prevenire antidrog, consiliere, tratament din taxa pe viciu si taxa pe jocurile de noroc (in procente de 5 % respectiv 6 % si nu intamplatoare sunt procentele inaintate ci sunt rezultatul unei cercetari dar si situatii comparative cu alte state ale UE). Se impune crearea a 4 centre regionale de tratare a dependentilor. Este la latitudinea dumneavoastra sa intelegeti sau nu…! Va mai dam un argument, ultimul raport al MCDDA pentru 2019-2021 desi a fost perioada de pandemie si mobilitatea redusa la 90 % s-a pastrat procentul de consum de 10.3% dar cel mai grav a crescut de aproximativ 3 ori excesul de medicamente in randul populatiei scolare, medicamente oferite cum are larghete de lanturile farmaceutice. Realizati cum va arata Raportul MCDDA din 2024?
Nu, nu parintii sunt neaparat cei vinovati. In anul 2010 Guvernul cand noi ziceam ca va fi un mare dezastru cu “legalele” zicea in primele 6 luni ca Romania nu are probleme, Agentia comunica la acea vreme ca nu se cunosc cazuri grave. Cum a fost? Un mare dezastru. Era o moda in randul elevilor sa stea la cozi pentru legale, ce puteau face parintii cand institutiile statului emiteau avize pentru deschiderea de magazine?
Singura reactie a Guvernului de atunci a fost sa transforme Agentia intr-un serviciu la IGPR si asta in plina nebunie a drogurilor “legale” lasand loc la dezmat. In 2010 oficial erau 6.4 % consumatori de droguri segment 15-60 ani, logic 90 % pana in 30 ani. 2019 s-a ajuns la 10.6 % pe acelasi segment. V-ati intrebat macar o singura data asupra motivelor? Va ganditi ca explozia drogurilor sintetice este certa pe urmatorii ani conform Rapoartelor INTERPOL? Credeti ca este vre-o diferenta intre atitudinea Guvernului din 2010 fata de ceea ce se intampla acum daca se va ignora in continuare fenomenul?
Implementarea politicilor nationale antidrog sunt 100% finantate de la bugetul de stat in toate tarile UE. Ne-am adresat nu intamplator celor mai importanti oameni ai statului roman in acest moment. De-a lungul anilor au fost multe discutii cu parlamentari, ministri, consilieri din Administratia prezidentiala sau Guvern. Exista o teama, exista retineri in implicarea si consolidarea sistemului antidrog din Romania ca nu stiu pe cine “deranjeaza” atat din partea demnitarilor, inaltilor functionari public sau finantatori. In sistemul european dar si al SUA pe zona societatii civile exista o vorba “traficul de droguri nu se poate face fara complicitati ale exponentialilor statului” si ne referim in general la acel lant inerent – functionari din vama, politie de frontiera, politicieni, magistrati etc. Istoria dosarelor celebre de trafic din ultimii 20 ani atat din SUA cat si unele state ale UE, au demonstrat ca “vorba” colegilor cu mai multa experienta decat noi, este corecta. Cand discutam despre o aproximare de 1.6 miliarde euro ca si venituri din traficul de droguri in Romania ca oameni incepem sa intelegem teama unora din sistem, chiar si coruptia mica o “intelegem” ( au fost cazuri publice de “functii” din politie, servicii, zona politica implicati si descoperiti ca implicare in traficul de droguri din unele judete) dar nu vom intelege niciodata cand primii oameni din stat au teama de reorganizare si adaptare la cerintele actuale ale sistemului antidrog atat ca parte de prevenire cat si combatere a traficului pentru ca si BCCO este vitregit atat de resurse financiare adecvate, logistica, resursa umana. Oare atat de complexa sa fie protejarea incat toata lumea “tace”?
Strategia Nationala Antidrog 2022-2026, Planul de Actiune au fost adoptate de Guvern cu 2 ani intarziere fata de precedentele documente strategice pentru ca la nivelul Agentiei Nationale Antidrog in anul 2020 a fost numit un ofiter ce trebuia doar sa isi faca stagiul in Romania pentru a se intoarce la post in Luxemburg ( nu avea nici o legatura cu antidrogul), in ultimii 4 ani la nivelul Agentiei au fost numiti peste 8 interimari? Programul de Interes National ce asigura finantarea implementarii Strategiei adoptate de Guvernul Romaniei, prin complementaritatea participarii societatii civile isi va produce efectele dupa luna 2023 mai intrucat nu s-a inteles importanta adoptarii in decembrie 2020. Programul National al Agentiei in aceiasi masura isi produce efectele ( partial) in anul 2023 mai concret cu 3 ani intarziere fata de precedentul PN ce s-a terminat in 2020. Cum face statul roman politicile de prevenire, consiliere, tratament in conditiile astea? Unde este managementul institutional, predicitibilitatea si sustenabilitatea politicilor publice in materie? Astea sunt argumentele forte prin care solicitam o Agentie si nu o directie.
Speram ca se va iesi din paradigma gandirii ca antidrog inseamna doar traficanti, politie, condamnare…ca veti intelege dezastrul creat tocmai de gandirea politica si administrativa din ultimii 15 ani prin ignorarea fenomenului. Suntem socati sa aflam ca pentru intocmirea Raportului privind prevalentele Agentia Nationala Antidrog apeleaza la institute de sondare a opiniei publice de gen IRSOP, INCSOP etc ce impardonabil nu au stiinta locurilor de consum, baza de date cu segementul de varsta 15-17 ani. Cum poate fi credibil un asemenea studiu pentru societate la modul general, cand bazele de date ale institutelor au un procent de peste 99 % persoane peste 18 ani?
Probabil suntem unii dintre cei mai longevivi militanti din Romania, activam in antidrog componenta de prevenire, alternative la consum, informare asupra riscurilor asociate consumului de droguri, alcool, tutun dar si informarea parintilor despre simptomatologia tanarului consumator precum si dialog si comportament fata de acesta de peste 15 ani.
CIADO Romania a fost consultant in elaborarea Strategiei Nationale Antidrog 2013-2020 iar ca membru in Forumul Societatii Civile Antidrog din Comisia Europeana, consultanti in alaborarea Strategiei Europene Antidrog si a Planului de Actiune 2013-2020.
Federatiei Neguvernamentale Antidrog a fost consultant si in elaborarea Strategiei Nationale Antidrog 2022-2026.
Am sprijinit si sprijinim autoritatile atata timp cat gasim coerenta, predictibilitate si sustenabilitate. Ultima dovada de buna credinta este prezenta din partea CIADO si a Federatiei a acad. Constantin Balaceanu Stolnici si a acad. Victor Voicu doua personalitati proeminente in domeniul neurologiei si farmacologie in Consiliul Stiintific al Agentiei Nationale Antidrog.
In speranta ca nu veti ignora cele prezentate de noi, ca veti intelege dimensiunea fenomenului dar si pericolele clare privind extinderea fenomenului mai ales in zona drogurilor sintetice;
Primiti, va rog, asigurarea distinselor noastre consideratii!
Presedinte Federatia Neguvernamentala Antidrog
Gigel LAZAR