Există o amplă bază de dovezi care susține ideea că activitatea mentală a ființei umane suferă transformări odată cu lăsarea nopții. Emoțiile negative ajung să capteze atenția mai intens, comparativ cu cele pozitive, în special după miezul nopții. Explicația, spun unii specialiști, ar putea sta în ritmul circadian al omului, care reglementează funcționările critice ale creierului nostru pe întuneric. Conform unei lucrări elaborate în 2022, acest ciclu biologic de 24 de ore dictează, în mare măsură, starea emoțională și comportamentală a individului. Practic, la anumite intervale, suntem predispuși să experimentăm și să reacționăm în moduri specifice. Pe parcursul zilei, activitatea creierului este aliniată stării de trezire, în timp ce în timpul nopții, organismul caută odihna. Dintr-o perspectivă evolutivă, acest mecanism este logic. Oamenii au fost de-a lungul istoriei mai eficienți în activități precum vânătoarea în lumina zilei, anii contribuind la consolidarea acestui tip de adaptare.
Noaptea, deși potrivită odihnei, aducea în trecut un risc crescut de pericole, determinând o vigilență accentuată față de amenințările negative. Acest nivel ridicat de atenție era vital pentru supraviețuire, însă astăzi, poate conduce la o intensificare a tendințelor de asumare a riscurilor. În combinație cu lipsa somnului, aceiași stimuli negativi pot întări o stare de conștiință problematică. Potrivit medicului neurolog Elizabeth Klerman de la Universitatea Harvard, aceste concluzii sunt susținute de dovezi care indică faptul că funcționarea cerebrală nu este optimă noaptea. Exemplele aduse în discuție sunt edificatoare: un consumator de heroină care își poate controla dorințele zilnice dar cedează noaptea sau un student chinuit de insomnie ajungând să resimtă deznădejdea pe măsură ce nopțile fără somn se acumulează. Riscurile de comportamente fatale, precum suicidul și automutilarea, sunt semnificativ mai ridicate noaptea. Studiile semnalează un risc triplat de sinucidere în intervalul nocturn față de restul zilei. Starea de vigilență nocturnă a fost asociată cu riscuri suicidale, probabil prin perturbarea ritmurilor circadiene. Consumul de substanțe periculoase este, de asemenea, mai accentuat noaptea. Cercetări desfășurate în 2020 la un centru supravegheat de consum de droguri din Brazilia indică un risc mai mare de supradoză de opioide în timpul nopților. Aceste comportamente comportă explicații nu doar în deficitul de somn sau intimitatea oferită de întuneric, ci și modificări neurologice specifice nopții. Klerman și echipa sa subliniază necesitatea continuării investigațiilor pentru a proteja persoanele vulnerabile la vigilitatea nocturnă.
Studiile nu au explorat încă pe deplin impactul pierderii somnului și dereglării ritmului circadian asupra procesării recompenselor, iar efectele asupra profesiilor cu program de noapte, precum medicii sau piloții, rămân insuficient înțelese. Misterul modului de funcționare al creierului uman, fie că este determinat de somn sau de starea de veghe nocturnă, rămâne în continuare puțin deslușit.
Sursa: Frontiersin.org – Frontiers | The Mind After Midnight: Nocturnal Wakefulness, Behavioral Dysregulation, and Psychopathology, Sciencealert.com – The Human Mind Isn’t Meant to Be Awake After Midnight, Scientists Warn