După săptămâni de proteste de stradă și tensiuni la nivel național, parlamentul georgian a adoptat în cele din urmă, la 14 mai, o lege controversată privind „agenții străini”, scrie Novaia Gazeta Europa.
Reflectând faimoasa lege rusă din 2012, care a fost folosită de Kremlin ca instrument pentru a slăbi societatea civilă și a reduce la tăcere presa independentă, proiectul de lege a provocat proteste în masă în capitala georgiană Tbilisi, conduse în mare parte de studenți și tineri care văd viitorul Georgiei în Europa.
În aprilie, partidul de guvernământ Visul Georgian a reintrodus în parlament așa-numita „lege a agenților străini”, după ce anul trecut a fost nevoit să retragă proiectul de lege în urma a două săptămâni de proteste pe scară largă. Legea impune ca orice organizație neguvernamentală care primește mai mult de 20 % din finanțare din străinătate să se identifice ca „agent de influență străină” și a întâmpinat din nou o rezistență puternică din partea societății civile georgiene și, în special, a tinerilor.
Tinerii georgieni frustrați de faptul că guvernul lor se distanțează de Occident au fost o prezență permanentă la demonstrațiile împotriva legii din ultimele două luni. Unul dintre cele mai izbitoare exemple ale schimbării antioccidentale a guvernului a fost un discurs al miliardarului Bidzina Ivanișvili, fondatorul Visului Georigan, din 29 aprilie, în care acesta a acuzat „partidul global de război” occidental de conspirație pentru a se amesteca în afacerile interne ale Georgiei.
De-a lungul anilor, tinerii georgieni s-au obișnuit din ce în ce mai mult cu ideea unei alinieri tot mai strânse a țării lor la Occident. În 2023, Georgia a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, după ce a făcut unele progrese în ceea ce privește reformele democratice necesare. La summitul NATO din 2008 de la București, țării i s-a promis, de asemenea, „o eventuală aderare” la alianța defensivă. Mulți dintre membrii acestei generații tinere au ajuns la maturitate într-o Georgie independentă, au profitat de oportunitățile de învățământ superior din străinătate sau au fost crescuți de părinți și bunici care au plecat la muncă în Europa și SUA după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.
Din anul 2000, orice georgian care speră să viziteze Rusia se confruntă cu cerințe stricte de viză și, deși ultimul război dintre Rusia și Georgia a avut loc acum 16 ani, tinerii georgieni continuă să resimtă impactul de durată al acestuia, și anume faptul că Rusia ocupă încă aproximativ 20% din teritoriul georgian în Osetia de Sud și Abhazia. Pentru ei, Rusia reprezintă atât o amenințare istorică, cât și actuală.
După izbucnirea războiului din Ucraina, furia față de expansionismul rusesc a devenit și mai pronunțată. Aproximativ 100.000 de ruși s-au mutat în Georgia începând cu septembrie 2022 pentru a se sustrage mobilizării, ceea ce a stârnit îngrijorări legate de creșterea influenței ruse într-o țară cu doar 3,7 milioane de locuitori – o potențială coloană a cincea pe care Putin ar putea pretinde într-o zi că trebuie să o „protejeze” printr-o intervenție militară.
Campanie de intimidare
În timp ce Visul Georgian împingea „proiectul de lege rusesc” prin parlament, autori încă neidentificați i-au atacat pe criticii guvernului în numeroase ocazii, în ceea ce pare a fi o campanie bine orchestrată de intimidare politică.
În ultimele săptămâni, mai mulți politicieni proeminenți din opoziție și lideri ai protestelor au fost bătuți în fața locuințelor lor de către bătăuși mascați, iar în fața birourilor ONG-urilor au fost lipite afișe în care liderii lor erau catalogați drept „agenți străini” și „dușmani ai statului”, împrumutând în continuare limbajul stalinist care stă la baza atât a versiunii rusești, cât și a celei georgiene a legislației. Sute de activiști și membri ai familiilor acestora au spus că au primit apeluri telefonice abuzive și amenințătoare, uneori pentru simplul fapt că au participat la proteste împotriva proiectului de lege.
Cu toate acestea, Visul Georgian a negat orice legătură cu recentele valuri de violență din capitală, iar ministrul justiției, Rati Bregadze, a mers atât de departe încât a sugerat că opozanții proiectului de lege s-ar fi bătut singuri. „Dacă astfel de tulburări sunt în avantajul cuiva, cu siguranță este vorba de cei care se află în spatele acestor proteste”, a declarat el.
La începutul acestei luni, președintele parlamentului georgian, Șalva Papuașvili, a anunțat planurile guvernului de a lansa o bază de date cu persoanele care, potrivit acestuia, ar fi amenințat sau s-ar fi implicat în acte de violență în timpul protestelor împotriva legii.
Deși prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobahidze, declarase anterior că tinerii protestatari au fost induși în eroare de „ideologii pseudo-liberale”, tenacitatea neobosită a celor care protestează l-a determinat pe Kobahidze să invite participanții la o dezbatere publică a legii.
Studenții au fost, pe bună dreptate, sceptici față de oferta lui Kobahidze, având în vedere că susținătorii Visului Georgian i-au atacat în mai multe rânduri studenții care protestau pașnic împotriva „legii rusești” în fața Universității de Stat din Tbilisi (TSU), unde Kobahidze predă încă cursuri de drept. În cele din urmă, studenții au refuzat invitația premierului de a începe un dialog.
Grevele studențești
La 13 mai, studenții de la aproape toate universitățile importante din Georgia au intrat în grevă, boicotând cursurile și cerând retragerea legii din parlament. Marșurile studențești s-au contopit în mod regulat cu protestele pe scară largă de pe bulevardul Rustaveli, principala arteră de circulație din Tbilisi.
„Mesajul nostru este NU legii rusești, NU guvernului rus, NU viitorului rusesc al Georgiei”, a declarat un student pe nume Luka, adăugând: „Georgia nu va deveni parte a familiei europene dacă activiștii sunt bătuți și oamenii primesc telefoane de amenințare”.
Un alt student, drapat în steagul UE, a spus: „Nu, nu, nu! Nu vrem să mergem în Rusia, nu vrem să ne întoarcem la comunism.”
Studenții nu sunt singurii care se opun acestei legi. Peste 200 de profesori și conferențiari de la TSU au semnat o declarație prin care îi susțin pe protestatari și cer guvernului să renunțe la această lege. Se pare că aceștia au reorganizat chiar și programul examenelor și al cursurilor pentru a le permite studenților să participe la proteste.
Totuși, această poziție nu este împărtășită în mod universal în mediul academic georgian. La 14 mai, 38 de universități georgiene au semnat o declarație comună în care au criticat manifestația studenților, afirmând că, în opinia lor, „protestul politic ar trebui să rămână în afara spațiului academic și educațional”.
Reacția internațională
Reacția aliaților nominali ai Georgiei a fost rapidă și neechivocă. La doar câteva ore după introducerea legii, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat impunerea de interdicții de călătorie pentru „persoanele responsabile sau complice la subminarea democrației în Georgia, precum și pentru membrii familiilor acestora”.
Opoziția la nivel național a fost susținută de președintele georgian Salome Zourabichvili, care a respins prin veto legea la 18 mai. „Această lege, în esența și spiritul ei, este fundamental rusească, contrazicând constituția noastră și toate standardele europene. Ea reprezintă astfel un obstacol în calea noastră europeană”, a declarat Zourabichvili.
Cu toate acestea, de când a fost aprobat un amendament constituțional în 2010, un veto prezidențial în Georgia poate fi anulat cu o majoritate simplă în parlament, iar Visul Georgian, care deține 87 din cele 150 de locuri din parlament, a anulat marți, în mod corespunzător, veto-ul lui Zourabichivili.
Cu toate că partidele de opoziție din Georgia rămân marginalizate și fragmentate, iar fostul președinte al țării, Mihail Saakașvili, rămâne în închisoare pentru acuzații considerate în general ca fiind motivate politic, aproape 90% din populația georgiană sprijină aderarea țării la Uniunea Europeană.
În ciuda popularității fără echivoc de care se bucură țara, guvernul georgian pare dispus – sau chiar dornic – să pună în pericol acest plan. Din acest motiv, studenții și tinerii din Georgia consideră că lupta pentru această lege este una existențială.
The post „Coșmarul georgian”. O aparentă orientare a guvernului către Rusia a provocat o reacție furibundă în rândul tinerilor appeared first on tvrinfo.ro.