Pe cea mai mare parte a liniei de front de 600 de mile din Ucraina, forțele Kievului sunt în defensivă, depășite numeric și adesea în inferioritate numerică, în ciuda noilor livrări de ajutor militar occidental, scrie The Times într-o analiză dedicată invaziei ruse.
Un baraj de rachete rusești lansate în Ucraina în această săptămână, inclusiv asupra unui spital de copii din Kiev, a stârnit, de asemenea, temeri că Kremlinul încearcă să își intensifice în continuare atacurile asupra infrastructurii civile pentru a demoraliza țara înainte de iarnă.
În timp ce președintele Zelensky se întâlnește cu aliații occidentali la summitul NATO de la Washington din 9-11 iulie, eforturile sale se concentrează pe asigurarea livrării de noi sisteme de apărare aeriană, avioane de luptă și noi garanții de securitate.
În prezent, nu există nicio perspectivă ca Ucraina să fie invitată să se alăture alianței militare occidentale, deși se așteaptă ca NATO să declare că drumul Kievului către aderare este ireversibil.
Ucraina exclude oferta „teritorii pentru pace”
La Moscova, președintele Putin a declarat că războiul, care a intrat deja în al treilea an, nu poate lua sfârșit decât dacă Kievul acceptă să cedeze regiunile Donețk, Herson, Lugansk și Zaporijia, precum și Crimeea, peninsula de la Marea Neagră anexată de Rusia în 2014.
Aceste teritorii, care includ două orașe importante care nu se află sub controlul Moscovei, reprezintă aproximativ 20 % din teritoriul total al Ucrainei. Ucraina a exclus posibilitatea de a renunța la teritorii pentru pace.
Putin a cerut, de asemenea, ca Ucraina să renunțe oficial la ambițiile sale de a adera la NATO și ca Occidentul să renunțe la toate sancțiunile împotriva Moscovei. Cu excepția unor evoluții neașteptate, se pare că nu se întrevede sfârșitul războiului, care este cel mai mare conflict din Europa din 1945 încoace.
Care este situația pe câmpul de luptă?
În luna mai, Rusia a reușit o breșă în regiunea Harkov, la granița dintre cele două țări, dar de atunci Ucraina a reușit să „stabilizeze” situația în această regiune, susțin comandanții săi.
Rezistența ucraineană a primit un impuls major atunci când Washingtonul a renunțat la interdicția ca Kievul să folosească rachete americane pentru a lovi armata lui Putin în interiorul Rusiei. Cu toate acestea, Casa Albă a declarat că rachetele sale pot fi utilizate doar pentru a distruge forțele Kremlinului de la graniță și nu pentru lovituri cu rază mai lungă de acțiune asupra siturilor de rachete și bazelor militare din interiorul Rusiei.
Între timp, Marea Britanie a declarat că nu impune restricții privind modul în care Ucraina utilizează rachetele Storm Shadow.
Rusia face, de asemenea, progrese lente, dar constante în regiunea Donețk din estul Ucrainei. Lupte crâncene au loc în prezent pentru Ceasiv Yar și Torețk, orașe de importanță strategică a căror capturare ar permite probabil forțelor Moscovei să avanseze mai departe în regiune.
Efortul de război al Kremlinului este susținut de producția de armament 24/7 în fabricile rusești, depășind producția aliaților occidentali ai Ucrainei.
Cu toate acestea, Moscova nu se descurcă singură. Deși nu este o putere navală, Kievul a decimat Flota rusă din Marea Neagră, folosind drone maritime, mine și rachete occidentale pentru a distruge sau avaria aproximativ jumătate din cele 80 de nave de război ale acesteia, potrivit Kievului.
Atacurile au forțat Moscova să mute flota din Crimeea ocupată în Novorossîisk, un port rusesc. De asemenea, Ucraina a țintit cu succes depozite de petrol rusești pentru a întrerupe liniile de aprovizionare militară ale Kremlinului.
Ce are nevoie Ucraina de la NATO?
Președintele Joe Biden a promis că Ucraina va primi cinci noi sisteme de apărare antiaeriană de la statele membre NATO pentru a o ajuta să își apere orașele de rachetele balistice și de croazieră rusești. Sistemele avansate nu sunt însă de niciun folos împotriva bombelor aeriene ghidate pe care Moscova le-a folosit pentru a lovi trupele, orașele și localitățile ucrainene din estul țării.
Cunoscute și sub denumirea de bombe cu planare, acestea cântăresc între 500 kg și 1.500 kg și sunt lansate de avioanele de război rusești, cu efecte devastatoare.
Există, de asemenea, temeri că Rusia a învățat cum să eludeze mai eficient apărarea aeriană occidentală. „Rachetele inamice sunt echipate cu mijloace suplimentare, inclusiv radare și capcane termice”, a scris colonelul Iuri Ignat, un reprezentant al forțelor aeriene ucrainene, după loviturile care au ucis luni peste 40 de persoane pe teritoriul Ucrainei.
De asemenea, se așteaptă ca Ucraina să primească îndelung așteptatele avioane de vânătoare F-16, care vor oferi o anumită protecție împotriva bombelor cu planare. SUA au refuzat inițial să aprobe desfășurarea lor la Kiev, dar au cedat în cele din urmă în august 2023.
Belgia, Danemarca, Țările de Jos și Norvegia s-au angajat să transfere zeci de avioane americane către Ucraina. Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, a declarat că acestea vor zbura pe cerul Ucrainei în această vară.
Vorbind la Washington, Zelensky a declarat că, până în prezent, Ucraina a avut acorduri privind sosirea a până la 20 de avioane de război. „Dar dacă sunt 50, nu-i problemă”, a spus el. „Ei au 300 [de avioane de război]. Până când nu vom avea 128 de avioane, nu vom putea să îi egalăm pe cer”.
Kievul și Washingtonul au fost în dezacord din cauza întârzierilor în pregătirea piloților ucraineni de F-16. Oleksandra Ustinova, șefa comisiei parlamentare speciale ucrainene pentru arme și muniții, a declarat pentru The Times luna trecută că doar 20 de piloți ucraineni au fost instruiți pentru a pilota avioanele de război americane. „Până în prezent, se pare că vom avea mai puțini piloți instruiți decât avioane de luptă”, a spus ea.
Cu toate acestea, cea mai mare nevoie a Ucrainei este, fără îndoială, de trupe occidentale, singurul lucru pe care NATO, care dorește să evite un conflict direct cu Rusia înarmată nuclear, este extrem de puțin probabil să îl furnizeze.
Populația Rusiei, de 144 de milioane de persoane, este de trei ori mai mare decât cea a Ucrainei, iar Kievul se străduiește să acopere deficitul de personal de pe front. Deși aproximativ 1.000 de soldați ruși sunt uciși sau răniți în fiecare zi, Kremlinul reușește până acum să îi înlocuiască printr-o campanie agresivă de recrutare.
Alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA ar putea schimba rezultatul războiului?
Donald Trump a promis să pună capăt războiului în 24 de ore dacă se întoarce la Casa Albă. Planul său pare să fie acela de a-i spune lui Zelensky că Washingtonul va tăia ajutorul acordat Ucrainei dacă Kievul nu este de acord cu o înțelegere cu Rusia; înțelegere care, cel mai probabil, ar duce la pierderea teritoriului.
În același timp, îl va informa probabil și pe Putin că SUA vor accelera sprijinul militar pentru Kiev, dacă Rusia nu renunță la invazie. Cu toate acestea, Trump este cunoscu pentru caracterul său imprevizibil, iar oficialii din Ucraina nu sunt siguri la ce anume să se aștepte dacă el va triumfa în alegerile din noiembrie.
„Nu vă pot spune ce va face dacă va fi președintele Statelor Unite”, a declarat Zelensky. „Nu știu. Toată lumea așteaptă luna noiembrie. Americanii așteaptă luna noiembrie. În Europa, în Orientul Mijlociu, în Pacific, întreaga lume așteaptă noiembrie și, sincer vorbind, și Putin așteaptă noiembrie.”
The post ANALIZĂ The Times: Cine câștigă războiul din Ucraina? Și când se va încheia? appeared first on tvrinfo.ro.