Președintele rus Vladimir Putin vrea cu disperare ca Occidentul să-l valideze, este de părere expertul Mark Galeotti, spunând că aceasta este principala concluzie care se desprinde din interviul oferit lui Tucker Carlson.
Redăm analiza semnată în The Times de Mark Galeotti.
Este un semn al vremurilor faptul că devin eveniment global două ore de aproape monolog al lui Vladimir Putin, cu tot cu o excursie de jumătate de oră în pseudo-istorie.
Însă interviul acordat realizatorului TV american conservator, Tucker Carlson, primul interviu cu un occidental de la declanșarea invaziei din Ucraina, a contat; cu toate că Putin nu a spus nimic nou, dezvăluie multe decizia sa de a vorbi acum, ca și cel cu care a ales să vorbească.
Când Carlson a sugerat că „niciun jurnalist occidental nu s-a deranjat să-l intervieze” pe Putin, de la invazia sa din Ucraina, cel care i-a făcut fact-checking a fost tocmai purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. De fapt, au existat numeroase solicitări de interviuri, inclusiv din partea lui Steve Rosenberg, de la BBC, dar numai cea a lui Carlson a fost acceptată.
Este singura cerere de interviu pe care Putin a acceptat-o până acum. De la bun început, acest lucru fusese conceput de Kremlin ca o platformă pentru Putin mai degrabă decât ca o inchiziție. Începând cu anul 2022, Carlson, care este apropiat de Donald Trump, a acuzat America de provocarea războiului, reluând chiar și afirmații demontate, despre laboratoarele de război biologic ale SUA de pe teritoriul ucrainean. Încă din 2019, el a spus chiar: „Va trebui probabil să luăm partea Rusiei dacă va trebui să alegem între Rusia și Ucraina”.
Putin, nepus la încercare
Carlson a început cu ceea ce în alte circumstanțe ar fi putut părea o întrebare dificilă. L-a întrebat: „Spuneți-ne de ce credeți că Statele Unite ar putea lovi Rusia din senin?” Putin a preluat rapid inițiativa, a negat ceea ce el însuși sugerase odată și a răspuns: „Avem o emisiune de divertisment sau o conversație serioasă?”, la care Carlson a râs servil.
A urmat o recitare familiară a punctelor obișnuite de discuție ale lui Putin: un joc complet de Putin bingo. Surpriza a fost chiar lipsa surprizei. Am avut o introducere istorică aparent interminabilă, care a ales și a distorsionat faptele pentru a încerca să demonstreze pretențiile Rusiei asupra Ucrainei de est.
Jens Stoltenberg: La orice atac asupra NATO se va reacționa cu un răspuns unit și puternic
Am avut afirmații că NATO a fost expansionist și duplicitar, că CIA a sprijinit teroriștii ceceni în interiorul Rusiei și a fost în spatele revoluției Maidan din Ucraina, din 2014. Că este „imposibil prin definiție” ca Rusia să fie învinsă în Ucraina, dar că războiul este dus la cererea Occidentului, nu a ucrainenilor dornici să-și păstreze suveranitatea. Toate elementele și nemulțumirile familiare au fost expuse.
Carlson a încercat din când în când să pară ca un jurnalist și să dirijeze conversația, dar copleșitorul Putin a continuat în ciuda acestui fapt: el nu este un lider obișnuit cu concesii reciproce sau cu nevoia de a comprima expuneri de zece minute în fragmente scurte.
O cascadorie îndrăzneață
Carlson nu l-a întrebat pe Putin despre crimele de război din Ucraina sau despre represiunea din țară, dar a ridicat cazul jurnalistului american Evan Gershkovich, care se află în prezent în închisoare sub discutabile acuzații de spionaj. Într-un mod servil, l-a întrebat pe Putin dacă ar fi dispus să-l elibereze imediat pe reporterul de la Wall Street Journal, „ca semn al decenței dumneavoastră”, și „îl vom duce înapoi în Statele Unite”.
Putin a trecut peste ocazia unei cascadorii îndrăznețe. Dar a sugerat că Gershkovich ar putea fi schimbat cu „un patriot care l-a eliminat” pe un georgiano-cecen – cu alte cuvinte, pe Vadim Krasikov, un asasin angajat de serviciile de securitate rusești pentru a comite un omor, la Berlin în 2019.
Deal broker
Într-adevăr, Putin a căutat să semnaleze în permanență că este loc de târguri – foarte mult, în condițiile sale – nu mai puțin în ceea ce privește Ucraina.
El a amenințat că trimiterea de trupe străine în Ucraina (în afară de ale sale, evident) ar „duce omenirea pe muchia unui conflict global foarte grav”. Cu toate acestea, el a încercat în mod repetat să se prezinte ca fiind dispus să negocieze, deși condițiile sale par a fi menținerea părților din Ucraina pe care le-a ocupat sau anexat, iar restul țării ținut în afara NATO și „denazificat”, orice o fi însemnând asta. Pentru Kiev, nimic din toate astea nu este acceptabil.
Acesta este fără îndoială parte din motivul pentru care Putin a decis să acorde interviul. El a încercat să semnaleze Statelor Unite atât pericolele dacă acestea se angajează mai departe în Ucraina, cât și disponibilitatea sa de a vorbi cu Washingtonul în timp ce Kievul rămâne „necooperant”. Puțin probabil să fie o coincidență faptul că asta s-a întâmplat în timp ce în Congres se discută încă despre cei 60 de miliarde de dolari (47,5 miliarde de lire sterline) ca ajutor militar pentru Ucraina
Publicitate
Calculul de a acorda interviul a avut probabil în vedere și faptul de a sprijini campania lui Trump. Kremlinul speră că, în calitate de președinte, acesta va da curs dorinței sale evidente de a reduce ajutorul pentru Kiev și de a îngheța conflictul.
O ofertă pre-electorală
Factorul Trump ajută, de asemenea, la explicarea motivului pentru care Carlson – unul dintre starurile canalului de dreapta Fox News, înainte de concedierea sa neașteptată, anul trecut – a fost dispus să provoace indignare în Occident, prin călătoria sa la Moscova.
Zgomotul din jurul interviului a crescut vizibilitatea rețelei lui Tucker Carlson și, potențial, statutul său ca unul dintre liderii de opinie ai unei revoluții Trump în politica externă și internă a SUA.
În acest sens, Carlson a folosit interviul pentru a-și promova propriile teme, nu în ultimul rând presupusa amenințare a „deep state”. El a preluat afirmațiile nejustificate ale lui Putin, conform cărora Bill Clinton a prelungit și apoi a retras sugestia că Rusia ar putea deveni parte a NATO, pentru a susține ideea că sistemul american „nu este condus de cei aleși”, lucru care fusese multă vreme un punct de discuție al lui Trump.
Validarea din partea Vestului
Tucker Carlson nu este un nume cunoscut în Rusia, însă media de stat i-a urmărit, cu o obsesivă deferență, fiecare mișcare și declarație în timpul șederii sale.
Peskov a pretins că Kremlinul este mai puțin interesat de modul în care străinii au reacționat la interviu, întrucât „cel mai important lucru este reacția poporului nostru”.
Asta ar putea suna ciudat pentru un interviu realizat cu un străin și pentru prima dată difuzat cu dublaj în engleză. Dar reflectă relația paradoxală pe care o are Putin – ca majoritatea rușilor – cu Occidentul. Pe de o parte, îl consideră o forță arogantă și ipocrită, implacabil opusă unei Rusii pe care disperat vrea să o vadă marginalizată și chiar dezmembrată.
Noi detalii în cazul presupusului spion „C2”. Cum ar fi încercat acesta să pătrundă în Marea Britanie
Pe de altă parte, își dorește respectul și validarea acestuia. El știe că rușii se consideră europeni și privesc spre Vest pentru influențele culturale. Excluderea figurilor sportive și culturale rusești de la evenimente internaționale, interdicțiile de călătorie și respingerile publice nu vor doborî regimul, dar toate astea ustură.
Putin caută o recunoaștere din partea Vestului – iar mai presus de toate, din partea Americii – că Rusia este un egal și știe că statutul său acasă este amplificat de validarea din străinătate. Chiar și faptul de a fi portretizat în Vest ca o amenințare existențială pentru NATO este, într-un fel pervers, un semn al acelei recunoașteri, iar acest aspect este frecvent expus în media oficială.
Fără acțiune
În timp ce Putin a avut evident plăcerea să-și țină discursul și să-și recite lista familiară de nemulțumiri, pare să nu fie conștient că sfârșește prin a prezenta Rusia și pe sine ca lipsiți de acțiune reală.
CIA răstoarnă un regim în Ucraina, o țară pe care Putin o prezintă ca fiind practic rusă, iar Moscova nu poate face nimic în legătură cu asta. Un NATO bătăios și expansiv, dornic să folosească Ucraina ca bază, forțează Rusia să invadeze. Aproape că se ajunge la un acord de pace cu Kievul, dar Boris Johnson – „acționând în numele administrației Biden” – îl determină pe Zelenski să-l rupă.
Acesta a fost un spectacol menit clar să-l prezinte pe Putin ca fiind încrezător, conciliant și competent. Totuși, el a ajuns, involuntar, să pară un om frustrat de incapacitatea sa de a controla evenimentele, privind la Vest pentru a-și valida poziția și pentru a obține o victorie în Ucraina.
The post Analistul Mark Galeotti: Putin vrea cu disperare ca Occidentul să-l valideze appeared first on tvrinfo.ro.