Pe măsură ce România se apropie de alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, lista candidaților pentru funcția de președinte se conturează tot mai clar. În prezent, 10 candidați și-au anunțat intenția de a participa la cursa pentru Cotroceni, reprezentând o varietate de partide politice și platforme independente. Printre aceștia se numără atât figuri cunoscute pe scena politică, cât și nume noi care încearcă să câștige încrederea electoratului.
Românii vor avea de ales în 24 noiembrie între o gamă largă de candidați, fiecare cu propriile puncte forte și puncte slabe. Turul al doilea, programat pentru 8 decembrie, va reprezenta un moment crucial pentru viitorul politic al țării. Rămâne de văzut cine va reuși să câștige încrederea alegătorilor și să își asigure un loc în finala prezidențială.
Candidații la Președinția României 2024
Marcel Ciolacu (PSD) – Premierul României și președintele Partidului Social Democrat, este considerat de mulți ca fiind unul dintre favoriții cursei. Ciolacu se confruntă cu suspiciuni legate de studiile sale, dar și cu o controversă privind certificatul de revoluționar.
Nicolae Ciucă (PNL) – Fost premier și actual președinte al Partidului Național Liberal. Ciucă este vizat de critici privind participarea sa la misiuni militare din Irak, o investigație jurnalistică punând sub semnul întrebării rolul său real în acele operațiuni.
Elena Lasconi (USR) – Președintele Uniunii Salvați România, a devenit o figură proeminentă în urma alegerilor locale din 2024. Lasconi a fost implicată în controverse legate de poziția sa privind familia tradițională și de inconsistențele din CV-ul său academic.
Ludovic Orban (PMP+Forța Dreptei) – Fost președinte al PNL și premier, liderul PMP și Forța Dreptei încearcă să capitalizeze pe experiența sa politică pentru a atrage voturile alegătorilor de dreapta.
Mircea Geoană (independent) – Fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe, Geoană candidează ca independent, dorind să obțină sprijinul celor nemulțumiți de oferta partidelor tradiționale. Controversele din cariera sa datează încă din campania prezidențială din 2009.
George Simion (AUR) – Președintele Alianței pentru Unirea Românilor, cunoscut pentru retorica sa naționalistă și criticile aduse Uniunii Europene. Simion este acuzat de simpatii ruse, ceea ce îi afectează imaginea publică.
Diana Șoșoacă (S.O.S. România) – Președintele partidului S.O.S. România și europarlamentar, Șoșoacă este o figură controversată, acuzată de simpatii ruse și cunoscută pentru discursurile sale vehemente împotriva restricțiilor pandemice.
Hunor Kelemen (UDMR) – Liderul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România candidează cu speranța de a reprezenta interesele minorității maghiare și de a avea un cuvânt de spus în turul al doilea al alegerilor.
John Ion Banu Muscel (PNRo) – Reprezentant al Partidului Național Român, Banu Muscel este o figură mai puțin cunoscută pe scena politică, dar încearcă să atragă voturi printr-o platformă centrată pe valori naționale și conservatoare.
Ana Birchall (independentă) – Fost ministru al Justiției și fost ministru pentru afaceri europene, Birchall își propune să atragă votanții indeciși și pe cei nemulțumiți de partidele politice tradiționale.
Sondaje: scorurile actuale ale candidaților
Sondajele realizate până acum oferă perspective diverse asupra cursei electorale. Potrivit unui sondaj comandat de USR, Marcel Ciolacu conduce cu 21,9%, urmat de Mircea Geoană cu 17,8% și Elena Lasconi cu 16,3%. George Simion se situează pe locul al patrulea, cu 14,9%, urmat de Diana Șoșoacă cu 12,9%, iar Nicolae Ciucă pe locul șase, cu doar 5,9%.
În schimb, un sondaj realizat la comanda PNL sugerează un alt clasament, cu Nicolae Ciucă pe locul al doilea,în spatele lui Marcel Ciolacu. Mircea Geoană ocupă locul trei cu 14%, urmat de George Simion și Elena Lasconi, fiecare cu câte 13%, și Diana Șoșoacă pe locul șase, cu 11%.
Diferențele între sondaje reflectă un peisaj electoral volatil, în care clasamentele pot varia semnificativ în funcție de metodologie și de cine comandă studiul. Aceasta sugerează o competiție strânsă și imprevizibilă, în care fiecare candidat trebuie să își maximizeze șansele prin campanii eficiente și mesaje clare.
Alegerile din 2024 par să fie marcate de controverse și critici aduse fiecărui candidat. De la acuzații privind educația și integritatea personală, până la suspiciuni de simpatii geopolitice neclare, candidații se confruntă cu provocări semnificative. Această situație ar putea influența alegătorii să adopte o atitudine de “vot negativ”, alegând “răul cel mai mic” dintre opțiunile disponibile.