Roverul Curiosity al NASA, aflat în misiune în craterul Gale de pe Marte, continuă să aducă informații valoroase despre transformările climatice care au transformat planeta roșie dintr-un loc posibil propice vieții într-un mediu ostil. Pe vremuri, Marte era bogată în apă lichidă, dar astăzi, suprafața sa este rece și inospitalieră pentru orice formă de viață terestră cunoscută. Cu toate acestea, cercetările recente realizate cu ajutorul roverului Curiosity oferă indicii despre cum ar fi putut Marte să susțină viața în trecutul său îndepărtat. Folosind instrumentele sofisticate ale roverului, oamenii de știință au analizat compoziția izotopică a mineralelor bogate în carbon din craterul Gale. Descoperirile lor sugerează că isotopii acestor carbonați au valori care indică evaporări extreme, ceea ce arată că aceștia s-au format într-un climat în care apa lichidă era de scurtă durată. David Burtt, de la Centrul Goddard al NASA, a explicat că aceste descoperiri nu susțin ipoteza existenței vieții pe suprafața lui Marte în acea perioadă, dar rămâne deschisă posibilitatea unei biosfere subterane sau una de suprafață care a apărut și dispărut înaintea formării carbonaților. Izotopii, elemente având mase diferite, joacă un rol crucial în cercetările climatice. Pe măsură ce apa se evaporă, formele ușoare ale carbonului și oxigenului se dispersează în atmosferă, lăsând formele grele să se acumuleze și să fie integrate în minerale. Carbonații sunt importați datorită capacității lor de a păstra amprente ale climei din trecut, incluzând temperatura și aciditatea apei, precum și compoziția atmosferei.
Studiul propune două mecanisme pentru formarea carbonaților, fie prin cicluri de umiditate alternantă în craterul Gale, fie prin depozite formate în apele extrem de sărate și reci, procesate de îngheț. Aceste teorii indică două tipuri de climat marțian, fiecare cu implicații diferite pentru potențiala habitabilitate. Un climat intermitent umed-uscat ar putea însemna perioade scurte și rare de condiții ospitaliere, în timp ce condițiile reci și sărate ar fi nefavorabile majorității formelor de viață, apa fiind în mare parte înghețată și neprielnică. Aceste teorii nu sunt noi, însă rezultatele recente aduc în avans dovezi izotopice care consolidează aceste scenarii climatice teoretice. Valorile ridicate ale izotopilor de carbon și oxigen găsite în carbonații marțieni sunt mai ridicate decât cele pe care le întâlnim pe Pământ, sugerând condiții extreme necesare pentru formarea lor, un amestec de clime umede și sărate. Acest studiu aduce o perspectivă nouă asupra istoriei climatice complexe a lui Marte, oferind o fereastră asupra trecutului lui enigmatic.
Sursa: Dx.doi.org, Eurekalert.org – NASA: new insights into how Mars became uninhabitable