Pe măsură ce ne apropiem de sărbătoarea de Halloween, opiniile rămân împărțite. Unii au îmbrățișat această sărbătoare ca pe o manifestare a influenței culturii americane, bucurându-se de activități precum cioplirea dovlecilor în forme umane și aprinderea lumânărilor în interior pentru un efect luminos deosebit. Copiii lor participă la grădiniță îmbrăcați în costume tematice. Pe de altă parte, există și voci care contestă Halloweenul, considerându-l străin de tradițiile românești și, prin urmare, nejustificat sărbătorit. Dar ce este de fapt Halloweenul? Această sărbătoare își are rădăcinile în vremea Imperiului Roman, fiind ulterior influențată de tradițiile celtice și creștine. În prezent, în Statele Unite și Canada, este obișnuit ca locuitorii să primească copii deghizați în diverse personaje precum schelete, fantome sau vrăjitoare și să le ofere dulciuri pentru a evita farsele. Una dintre cele mai notabile farse legate de Halloween a avut loc în 30 octombrie 1938, sub forma unei emisiuni radiofonice difuzate de CBS, care a declanșat o amplă isterie națională.
În spatele acestei farse se afla un tânăr de 23 de ani, Orson Welles, care a transformat o simplă poveste într-un fenomen social. Tânăr impetuos și talentat, Welles era pasionat de literatură și teatru, fiind puternic influențat de operele lui William Shakespeare. Cu un an înainte de această transmisie celebră, Welles a fondata compania The Mercury Theatre împreună cu un partener, iar activitatea sa radiofonică a devenit intensă, având roluri multiple de actor, scriitor, regizor și producător. CBS i-a oferit o colaborare pentru a realiza The Mercury Theatre Live, care consta în adaptări radiofonice ale operelor clasice. Herbert G. Wells, interpretarea sa convingătoare transformând povestea într-o realitate înspăimântătoare despre presupusa invazie marțiană în New Jersey. Acest rezultat s-a datorat formatului emisiunii, care imita un buletin real de știri, confuzia fiind accentuată de apelurile telefonice ale ascultătorilor. Publicul, care nu ascultase introducerea, a fost indus în eroare.
Anii mai târziu, Welles a recunoscut că nu și-a dat seama de impactul simulării până la momentul în care poliția a intervenit. În mod ironic, când atacul de la Pearl Harbour a fost anunțat ulterior, mulți nu au crezut, suspectând o nouă farsă. Astăzi, într-o lume inundată de informații contradictorii, povestea lui Welles ne amintește cât de vulnerabile pot fi masele la manipulare prin intermediul autorităților mediatice. Distincția între adevăr și fake news rămâne la fel de pertinentă, subliniind nevoia critică de discernământ în interpretarea informațiilor.
Sursa: Thoughtco.com – War of the Worlds Radio Broadcast Causes Panic, Ro.wikipedia.org – Orson Welles – Wikipedia