În condiţiile actualei pandemii mondiale cu coronavirus, să fii sănătos înseamnă să poţi să eviţi contaminarea cu acesta.

Pe perioada în care coronavirusul (numit și „Covid 19/corona virus” sau „Covid-19”) se manifestă ca o pandemie la nivel mondial, sănătatea și viaţa cetăţenilor din fiecare ţară depinde, în mod decisiv, de măsurile care se iau de către stat, dar și de către fiecare persoană, pentru protecţia lor, dar și a medicilor.

Situaţia devine tot mai agravantă cu fiecare medic scos din serviciul public ca urmare a îmbolnăvirii sale.

Altfel spus, cu cât ar creşte numărul medicilor care sunt contaminaţi cu coronavirus, cu atât mai gravă ar devini situaţia pentru întreaga populaţie.

În situaţia în care România a intrat în „starea de urgenţă” începând de luni 16 martie 2020, se impune să se schimbe radical şi modul de desfăşurare și a activităţilor medicale.

Este de datoria și a fiecărui cetăţean și a fiecărui medic să intervină cu propuneri, sugestii și măsuri care pot conduce la diminuarea efectelor nocive ale coronavirusului.

Acesta este și scopul acestui material, respectiv de a prezenta unele soluţii de a proteja cât mai mulţi medici și cetăţeni de la contaminarea cu coronavirus.

Exemplele ce urmează sunt edificatoare în acest sens.

Într-o clădire veche, după ce se intră pe uşa de la intrare, se ajunge într-ul hol mic (de circa 2,5 m2), iar de acolo, pe o altă uşă, se merge pe un hol lung de circa 15 m2, care funcţionează și ca „sală de aşteptare” pentru 6 (şase) cabinete medicale de familie în două ture.

Această aşa-zisă „sală de aşteptare” are pavimentul, pereţii și băncile vechi, degradate( cu multe crăpături, spărturi etc.), imposibil de igienizat și de dezinfectat în mod corespunzător.

În această improvizată „sală de aşteptare” sunt ore din zi în care aşteaptă, în acelaşi moment, până la 30 de persoane-pacienţi.

Aceste persoane-pacienţi sunt foarte diferite prin:

1) bolile de care suferă, dintre care unele sunt deosebit de grave și prin faptul că sunt contagioase (molipsitoare, care se transmit de la om la om),

2) diversitatea stării de igienă,

3) atenţia și/sau indiferenţa faţă de pericolul contaminării cu coronavirus.

Cele 4 (patru) mânere ale celor două clanţe, de la cele două uşi, ajung să fie manevrate, într-o singură oră, de până la peste 100 de persoane, pacienţi, însoţitori ai acestora, și diverse alte persoane, în acel adevărat dute-vino care există continuu.

Fiecare, din cele două mânere, ale clanţelor de la fiecare dintre cele 3 (trei) cabinete, ajung să fie manevrate, într-o singură oră, de până la 30 – 50 de persoane.

La fel de mult sunt „frecate” și băncile și pereţii din această improvizată și total improprie „sală de aşteptare”.

În această aşa-zisă „sală de aşteptare” sunt persoane care aşteaptă și până la 20 – 30 de minute, perioadă în care unele strănută, altele tuşesc, altele și strănută și tuşesc, creându-se un mediu propice (1) transmiterii unei foarte mari varietăţi de viruşi și (2) contaminării cu coronavirus, în fiecare zi, atât a personalului medical, cât și a zeci și chiar a sute de persoane.

Situaţia este mult mai gravă într-o clădire în care, la parterul acesteia, funcţionează mai multe cabinete de oncologie.

Starea igienică a pavimentului și a pereţilor este mai bună, dar cu un spaţiu, cu un hol „minuscul” improvizat ca „sală de aşteptare”, în care, în perioadele de vârf, pacienţii abia au loc să stea în picioare unul lipit de altul, înghesuiţi ca peştii.

În această aşa-zisă „sală de aşteptare” de la cabinetele de oncologie perioada de aşteptare este mult mai mare, ajungând chiar până la 60 – 90 de minute, perioadă în care unele strănută, altele tuşesc, altele și strănută și tuşesc.

Deosebit de important este a se reţine faptul că (a) orice centimetru pătrat atins de o persoană contaminarea cu coronavirus (precum de clanţă, de uşă, de documente, inclusiv a cardului de sănătate, paviment, bănci, ziduri etc.,) și (b) orice strănut și/sau tuse a acesteia, este un real pericol de contaminare pentru zeci și chiar pentru sute de persoane, inclusiv medici.

Ajuns într-un cabinet medical, pacientul (cu însoţitorul, în cazul copiilor, al bătrânilor etc.), se aşează pe scaun în faţa medicului, în frecvente cazuri la circa un metru distanţă, îşi lasă bagajele (genţi, plase etc.) pe jos sau pe diferite scaune, dulapuri etc.

Numeroase persoane ajung la cabinetele medicale chiar și în cazurile în care (1) au de ridicat sau de adus o adeverinţă, (2) au de ridicat o reţetă pe care o primesc lunar sau trimestrial.

În condiţiile actualelor proceduri medicale, este uşor de înţeles ce mediu propice se creează (1) pentru  transmiterii unei foarte mari varietăţi de viruşi și (2) pentru contaminarea cu coronavirus, în fiecare zi, atât a personalului medical, cât și a zecilor și chiar a sutelor de persoane.

Am constatat că la fiecare dintre aceste cabinete medicale, ca la numeroase altele, evitarea acestor focare (1) pentru  transmiterii unei foarte mari varietăţi de viruşi și (2) pentru contaminarea cu coronavirus, se poare realiza servind pacienţii prin fereastra fiecărui cabinet medical (aflat la parterul clădirii).

Printr-o asemenea procedură s-ar elimina peste 90% dintre actualele riscuri de contaminarea cu coronavirus, atât a medicilor, cât și a pacienţilor serviţi astfel, care pot să fie de ordinul zecilor, într-o singură zi, la un singur cabinet medical.

Realizarea unor asemenea măsuri se poate asigura printr-o bună comunicare medic – pacient prin telefon și/sau prin e-mail.

Foarte important este ca Ministerul Sănătăţii să ia măsuri, prin Casa Naţională de Sănătate, pentru a-și adapta programul informatic astfel încât medicii să aibă posibilitatea ca, pentru pacienţii care sunt deja în baza de date, să poată să le elibereze reţetele (unele ridicate lunar sau trimestrial de ani de zile) și adeverinţe medicale fără a mai fi necesară manipularea (manevrarea) cardului de sănătate.

Pe perioada în care (1) România se află în „starea de urgenţă” și (2) programul informatic al Casei Naţionale de Sănătate nu funcţionează (precum și în prezent, blocat de circa 30 de zile, ca și în alte numeroase cazuri), se impună să se prevadă că medicii să poată să le elibereze reţete și adeverinţe medicale chiar și persoanelor care nu sunt în baza de date ale cabinetului medical, care nu au card de sănătate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here