Spune-mi ce mănânci ca să-ţi spun cine eşti”. (Jean Anthelme Brillat-Savarin).

Eşti ceea ce mănânci”. (O veche filozofie indiană, Ayurveda).

În întreaga lume este tot mai mare numărul persoanelor care se îmbolnăvesc şi mor din cauză că nu se hrănesc sănătos, ajungând astfel să-şi sape mormântul cu dinţii mâncând.

Materialul de faţă are ca scop de a fi, pentru fiecare dintre noi, un proces permanent de examinare și de reflecţie profundă asupra faptului că sănătatea şi viaţa noastră depinde, în mod decisiv, 1) de ceea ce mâncăm, 2) de cum mâncăm şi 3) de când mâncăm.

O veche filozofie indiană, Ayurveda, spune că „Eşti ceea ce mănânci”, iar faimosul gastronom de origine franceza din secolul al 19-lea, Jean Anthelme Brillat-Savarin a lansat dictonul „Spune-mi ce mănânci ca să-ţi spun cine eşti”.

În acelaşi sens, Dr. Kirschner, în Live Food Juice, precizează că „Alimentele pe care le consumaţi determină în mod semnificativ longevitatea – sau cât de mult vă veţi bucura de viaţă şi cât de reuşită va fi viaţa pe care v-o faceţi singuri.”. (Dr. Kirschner, Live Food Juice)”.

În zilele noastre, marele pericol pentru sănătatea şi viaţa noastră este cauzat cel mai mult de faptul că noi înşine (1) nu respectăm unele reguli elementare de alimentaţie raţională, și (2) nu suntem conştienţi de faptul că „Boala este cu mult mai scumpă decât menţinerea sănătăţii”. (Robert Morse, medic american, specialist în medicină naturistă şi iridologie), şi că ajungem astfel la cruda realitate conform căreia „Jumătate din viaţă ne cheltuim sănătatea pentru avere, iar cealaltă jumătate, averea pentru sănătate”. (Voltaire).

Medicii toarnă medicamente despre care nu ştiu mai nimic, cu scopul de a vindeca boli despre care ştiu şi mai puţin, în oameni despre care nu ştiu nimic.”. (Voltaire).

Uităm că „Trebuie să mâncăm ca să trăim, nu să trăim ca să mâncăm”. (Moliere), şi că „Omul trebuie să mănânce pentru a trăi, nu să trăiască pentru a mânca”. (Benjamin Franklin).

Oamenii ignoră, iar statul permite, publicitatea mincinoasă şi agresivă prin care „Frumoase la vedere şi plăcute la mâncare sunt produsele care ne omoară”. (Biblia, Sfântul cuvios Eftimie), iar gastronomia, în loc să fie arta de a folosi hrana pentru a crea fericirea, a ajuns mijlocul prin care se câştigă banii pe seama sănătăţii populaţiei.

Masa de seară ar trebui servită până în ora 18, pentru ca stomacul să ne fie gol atunci când începem să dormim. Nerespectarea acestei „reguli de aur” este cauza care face ca numeroase persoane să ajungă supraponderale. De fiecare dată când cineva serveşte masa după ora 18 ar trebui să se gândească la faptul că „Pinguinii sunt rândunicile care au mâncat după 6 seara.”. (Anonim).

Cu toate că persoanele care nu se hrănesc sănătos sunt conştiente de acest lucru, ele se gândesc numai la ospeţe bogate, deşi îmbuibarea le îmbolnăveşte şi le întunecă mintea.

Horațiu, (65 î.Hr. – 8 î.Hr.), care a fost unul din cei mai importanți poeți romani din „perioada de aur” a literaturii romane, a avertizat, cu peste 2.000 de ani în urmă, asupra faptului că (1) sănătatea şi fericirea fiecăruia depinde, în foarte mare măsură, de ce mănâncă, cum mănâncă şi când mănâncă fiecare, şi (2) îmbuibarea, în special de la ospeţele bogate şi frecvente, este foarte periculoasă pentru sănătate şi viaţă.

Corpul împovărat de viciile de aseară apasă greu asupra sufletului şi ţintuieşte la pământ scânteia divină a minţii”. (Horatius, Satirae, 2, 2, 79 sqq). În context:

„Aduceţi-vă aminte, ce bine vă simţiţi

Pe când stăteaţi la masă hrăniţi, nu îndopaţi.

Dar azi, atâtea feluri, ba fierte, ba prăjite,

Atâtea scoici, cu sturzii de-a valma înghiţite,

Atâtea dulci bucate, stomacul tău prea plin

În fiere le preschimbă şi scurgeri de venin.

Priveşte-ţi musafirii cu cât nesaţ mănâncă,

Şi cât de galbeni pleacă!

Mai poartă-n burtă încă

Mâncărurile de-aseară şi-ngreunaţi cum sunt

Scânteia sacră-a minţii o-ngroapă la pământ.”.

Pentru că sănătatea reprezintă nouă zecimi din orice fericire (iar uneori chiar 100%), frecvent s-a ajuns în situaţia ca numeroşi cerşetori să fie mai sănătoşi şi mai fericiţi decât unii regi, şi aceasta pentru că „pe cerşetori foamea ia făcut să fie sănătoşi”, iar „pe regi îmbuibarea ia îmbolnăvit, le-a întunecat mintea şi le-a produs moartea”.

Papa Francisc, în înţelepciunea-i caracteristică, a ţinut și El să atragă atenţia oamenilor asupra faptului în care trebuie să mănânce: „Fapte incontestabile ale fericirii: Mâncați mâncarea ca și cum ar fi medicamentul, altfel ar trebui să vă luați medicamentul ca și cum ar fi alimente”. (Papa Francisc).

Și Pitagora, în urmă cu circa 2.500 de ani, în „Legile morale şi politice”, a ţinut să atragă atenţia, atât pentru fiecare cetăţean, cât și pentru conducerea statului, asupra necesităţii „unei alimentaţii raţionale”, asupra „unei strategii a conducerii statelor în domeniul sănătăţii”, precum și prin următoarele citate:

Prea multă hrană te face să fii necioplit; cu prea puţină înnebuneşti”. Aceste extreme se ating tot mai mult în lumea de astăzi.

Popor. Nu încredinţaţi conducerea statului bărbaţilor ce au mai mult pântece decât cap”. Pretenţii irealizabile în ziua de azi în care „conducerea statelor este dominată de bărbaţii ce au mai mult pântece decât cap”, și care „lucrează «numai cu limba»”, o altă avertizare făcută de Pitagora prin citatul „Nu e lucru curat cu oamenii care lucrează «numai cu limba»”.

Soluţia propusă de Pitagora: „Popor! Crimele şi nenorocirile ce ţi se întâmplă sunt rodul unei proaste rânduieli; rânduielile proaste sunt urmarea firească a suferinţelor pe care le înduri. Caută-ţi legiuitori de-ajuns de iscusiţi ca să te scoată din acest cerc vicios.”. Amin!!!

Faptul că „Fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate” este un adevăr care nu mai trebuie demonstrat.

Arthur Schopenhauer a exprimat în mod strălucit adevărul axiomatic conform căruia fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate, iar sănătatea depinde de ce mâncăm, când mâncăm şi cum mâncăm, fapt pentru care trebuie să ne hrănim sănătos, nu cu îmbuibarea care ne îmbolnăveşte, ne întunecă mintea şi ne produce moartea ! (Sublinierile îmi aparţin).

Nouă zecimi, cel puţin, din fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate. Căci în primul rând buna noastră dispoziţie de ea depinde. Acolo unde sănătatea este prezentă, circumstanţele cele mai neplăcute şi cele mai potrivnice par mai uşor de suportat decât cele mai fericite în care sănătatea proastă ne face morocănoşi şi neliniştiţi. Să comparăm modul de a privi aceleaşi lucruri în zilele cu sănătate şi bună dispoziţie faţă de cele cu sănătate şubredă. Ceea ce ne face fericiţi sau nefericiţi este nu ceea ce lucrurile sunt în contextul aparent al experienţei, ci ceea ce sunt ele în cadrul concepţiei pe care o avem. Prin urmare, sănătatea şi buna dispoziţie care le însoţesc pot ţine loc de orice, dar pe ele nimic nu le poate înlocui. La urma urmei, e imposibil să ne bucurăm de orice fericire aparentă fără sănătate şi prin urmare aceasta e absentă la omul copleşit de boală. Cu ea, totul e sursă de plăcere: de aceea un cerşetor sănătos e mai fericit decât un rege bolnav. Nu e deci lipsit de sens că ne întrebăm reciproc cum ne simţim şi nu altceva şi ne urăm sănătate, căci ea reprezintă nouă zecimi din orice fericire. Rezultă de aici că e cea mai mare nebunie să ne sacrificăm sănătatea, oricare ar fi motivul: să dobândim bunuri, să devenim savanţi, pentru glorie, avansare profesională, şi chiar pentru bucuriile lui Venus[1] şi plăcerile fugare. Din contră, totul ar trebui să i se subordoneze. (Arthur Schopenhauer. 50 de reguli de viaţă. Arta de a fi fericit. Regula de viaţă nr. 32).

Biblia conţine și ea numeroase şi preţioase învăţături despre cum să ducem o viaţă raţională, inclusiv prin modul în care să ne hrănim, dintre care amintesc:

Şi Dumnezeu a zis: »Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră«”. (Facerea, 1.29).

Viaţa este mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea”. (Luca 12:22-23).

Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibă cu carne”. (Biblia, Proverbele. 23.20).

Vai de cei ce dis-de-dimineaţă aleargă după băuturi ameţitoare, şi şed până târziu noaptea şi se înfierbântă de vin!”. (Biblia, Isaia 5.11).

Vai de cei tari când este vorba de băut vin, şi viteji când este vorba de amestecat băuturi tari; care scot cu faţa curată pe cel vinovat, pentru mită, şi iau drepturile celor nevinovaţi!”. (Biblia, Isaia 5.22,23).

Iar dacă tu ai prevenit un păcătos să se abată de la calea lui şi el nu s-a abătut, atunci el va muri pentru păcatele lui, iar tu ţi-ai mântuit viaţa.”  (Biblia, Ezechiel 33. 9).

Cine are minte, să ia aminte!

Cine are urechi de auzit să audă”. (N. T., Luca, 8.3).

[1] Nota autorului: Venus este numele roman al zeiței grecești Afrodita, zeița dragostei, frumuseții și fertilității. Afrodita era consoarta lui Vulcan. A fost repudiată de soțul său, după ce acesta a surprins-o în brațele zeului războiului Marte. Din unirea celor doi (Venus și Marte) a rezultat nestatornicul Cupidon (Amor). Deduc de aici că Schopenhauer a folosit sintagma „bucuriile lui Venus” (de la infidela Venus) cu sensul de „bucuriile sexualităţii, în special prin infidelitate”.

Text scris de Conf. univ. dr Nicolae Grigorie-Lăcrița

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here